Pe aceeași temă
Datele apartin unui sondaj facut de Institutul International Republican (IRI).
Studiul a fost realizat in perioada 7 mai- 2 iunie 2018 si este unul complex, de sine-statator, in sensul ca nu este realizat la comanda vreunui partid politic sau a unei alte instante civice, prezumtia fiind aceea ca IRI, care de regula lucreaza in tari cu democratii emergente, si-a dorit un tablou al Romaniei care sa foloseasca pozitionarilor ulterioare ale diplomatiei americane in tara noastra si in regiune, scrie Radio Europa libera.
Concluzia pe care IRI o extrage in principal din acest sondaj este aceea a increderii pe care romanii o au in apartenenta la Uniunea Europeana si la NATO: astfel, 85% evalueaza calitatea de membru NATO ca fiind pozitiva, 69% considera ca mentinerea unor relatii puternice cu UE serveste cel mai bine intereselor Romaniei, in vreme ce doar 35% spun acelasi lucru despre relatia cu Rusia.
Totusi, intre perceptia pe care romanii o au asupra coruptiei, de pilda, si rata in care aceasta le afecteaza in mod direct viata exista o discrepanta considerabila: desi 83% admit ca fenomenul coruptiei este raspandit, doar 21% admit ca ei sau apropiatii lor au dat mita in ultimele 12 luni.
Nimic nou, tara merge intr-o directie proasta
Covarsitor si in linie cu toate barometrele de opinie publica din ultima vreme, romanii cred ca Romania merge intr-o directie gresita - 77%. Optimistii sunt putini, 19% spun ca directia este una buna, iar 4% nu stiu/nu raspund.
PSD si PNL aproape la egalitate. Tinerii nu au incredere in partide
Daca duminica viitoare ar avea loc alegeri, cei mai multi dintre romani ar vota - 52% cu siguranta si 26% probabil da.
PSD - 26%
PNL - 24%
Romania 100 - 7%
ALDE - 6%
USR - 5%
PMP - 3%
PNTCD - 3%
UDMR - 1%
Altele - 3%
Nu stiu - 22%
Încrederea în partide scade odată cu vârsta respondenților, cei care au între 55 și 64 de ani au încredere în formațiunile politice în proporție de 61%, cei între 18 și 24 de ani au încredere doar în proporție de 10%.
Sondajul institutului american mai arată că 30% mizează pe liberalism, 24% pe social-democrație, 10% pe creștin-democrație, 7% pe conservatorism, 6% pe socialism.
Democratia e buna, dar nu functioneaza
Majoritatea, adica 60%, crede ca democratia ramane cea mai buna forma posibila de guvernamant pentru Romania. Totusi, 37% sunt de parere ca exista si alte forme de guvernamant la fel de bune sau mai bune decat democratia.
Un total de 62% opineaza ca democratia romaneasca nu functioneaza bine (dintre care 27% au dat raspunsul "deloc bine"), in principal din cauza de:
- coruptie (32%)
- incompetenta politicienilor si urmarirea intereselor personale (20%)
- guvernarea (11%)
- lipsa patriotismului si a unitatii (9%).
Din întrebări rezultă că libertatea de expresie este cel mai important instrument pentru funcționarea democrației (45%), iar corupția cea mai mare piedică pentru lipsa de funcționare a unei democrații (32%).
La întrebarea dacă statul de drept există în România, 60 % au răspuns pozitiv. Pentru întărirea statului de drept românii consideră în proporție de 58% că e nevoie de politicieni incoruptibili, 41% vorbesc despre independența justiției, iar 35% de necesitatea transparenței instituționale.
Nenîncrederea în mijloacele democratice este dată și de faptul că 47% dintre români sunt de părere că ONG-urile au prea multă putere în societate și că acestea ar trebui să arate mai multă considerație suveranității națiunii.
Încrederea în instituțiile publice pastreaza clasamentul cunoscut din alte sondaje: pe primul loc rămâne armata, 78%, pe locul al doilea Biserica, 56%, urmate de Poliție, 53%, televiziune în general, 53%, Președintie, 50%, radiouri 49%.
Paradoxul coruptiei: raspindita dar nu afecteaza direct
Desi 83% dintre romani admit ca fenomenul coruptiei este foarte raspandit sau raspandit in tara noastra, 73% dintre ei spun ca nu au facut vreun favor si ca nici nu au dat mita vreunui oficial din sectorul guvernamental, in ultimul an.
Mai mult, desi coruptia este vazuta ca fiind una dintre problemele majore care face ca Romania sa nu functioneze optim, 57% spun ca nu ii afecteaza in mod direct si cotidian (23%) sau ca ii afecteaza extrem de putin (34%).
In ceea ce priveste localizarea coruptiei, romanii arata cu degetul majoritar inspre Parlament (84%), Guvern (83%) si abia apoi spre serviciile sociale (78%) . In general, coruptia este perceputa ca afectand mai degraba nivelul central (58%) decat pe cele regionale si locale (19 procente fiecare).
Premierul si guvernul, incapabili sa rezolve problemele
Media (55%), intelectualii (44%), instantele judecatoresti (43%) si presedintele (43%) sunt cei de la care romanii asteapta solutii pentru rezolvarea problemelor.
Cel mai putin creditati cu capacitatea de rezolva problemele tarii sunt prim-ministrul (27%) si Guvernul (19%).
Televiziunile neindependete, dar urmarite
Mijloacele de informare în masă din România sunt considerate neindependente de 42% dintre cei intervievați. Principala sursă de informare este pentru 48%, televiziunea, 22% își iau știrile de pe site-urile specializate, 14% de la rude și prieteni, 5% de la radio, 4% din presa scrisă, 3% din rețele social-media.
Televiziunile cele mai urmărite sunt Antena3 și ProTV la egalitate (9%, urmează RealitateaTV 7%, iar spre coada clasamentului se află TVR cu 4% și DigiTV cu 3%.
Klaus Iohannis, un presedinte slab
Romanii se arata destul de severi, atunci cand vine vorba despre evaluarea mandatului la Cotroceni al lui Klaus Iohannis. Covarsitor - 60% - se declara nesatisfacuti de felul in care a actionat presedintele.
Ce ar fi trebuit sa faca presedintele Iohannis? Intrebati despre prioritatile de pe agenda prezidentiala, romanii au bifat:
- lupta impotriva coruptiei (48%)
- consolidarea statului de drept (44%).
Uniunea Europeana, NATO sau Rusia? Plus Grupul de la Visegrad
Institutul International Republican a vrut sa stie cum anume percep romanii atat statutul european, cat si relatia cu Rusia lui Putin, masurand totodata si atasamentul fata de UE si NATO.
Concluziile sunt euro-optimiste, pentru ca romanii isi doresc ca tara sa aiba relatii puternice cu Uniunea Europeana, SUA si Germania, in principal, si mai putin cu Rusia si China.
85% evalueaza pozitiv calitatea de membru al Aliantei Nord-Atlantice, iar 84% spun ca Romania trebuie sa ramana in Uniunea Europeana.
Totuși peste 40% dintre respondenți consideră că principal problemă a Uniunii este că nu reușește să ofere prosperitate pentru toți cetățenii ei.
Întrebați care sunt principalele beneficii ale țării, ca membră a comunității europene, 65% au răspuns fondurile pentru dezvoltare oferite de UE, 46% oportunitățile economice ivite odată cu aderarea și numai 24% faptul că UE este o contrapondere pentru susținerea democrației.
Totusi, intervievatorii au vrut sa stie si daca romanilor le-ar conveni o apropiere de Polonia, Slovacia si Ungaria (cunoscute in alianta ca Grupul de la Visegrad), pentru a echilibra influenta Europei de Vest: 46% au dat un raspuns pozitiv, dar faptul ca 12% au evitat raspunsul poate indica si ca intreabarea nu le-a spus foarte multe respondentilor.
