Pe aceeași temă
- Legea grațierii, în varianta Iordache, a fost adoptată tacit de Senat
Marți tocmai a expirat termenul în care ar fi trebuit dezbătut și aprobat, în Senat, proiectul legii grațierii. Cu toate acestea, conducerea Camerei Superioare a refuzat punerea proiectului pe ordinea de zi a plenului, pe motiv că nu a venit încă raportul suplimentar al Comisiei juridice.
Prin urmare, proiectul a fost considerat adoptat în forma primită de la Guvern, fără a se lua în considerare amendamentele opoziției, notează Digi 24.
Încă din momentul retrimiterii la comisie, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au pledat pentru adoptarea în forma venită de la Guvern. Digi24.ro inventaria, atunci, câteva din motive, începând cu acelea că forma Iordache a legii ar determina grațierea mai multor persoane.
În ședința de luni a Biroului Permanent al Senatului, reprezentanții grupului Uniunea Salvați România au cerut introducerea proiectului pe ordinea de zi tocmai pentru a nu se produce adoptarea tacită, prin depășirea termenului constituțional de dezbatere și adoptare în prima Cameră sesizată. Cererea USR a fost respinsă.
„Până în momentul de faţă, de la Comisia juridică nu am primit raportul. Fără raport nu poate să intre pe ordinea de zi a plenului”, a explicat poziția majorității președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a mai spus că „principala discuție și hotărâre pe ordinea de zi” a Biroului Permanent al Senatului a privit introducerea spre dezbatere în plen a proiectului legii salarizării unitare, proiect pentru care, dacă va fi cazul, va fi prelungit programul de lucru.
Argumentul șefului Senatului este doar parțial valabil, pentru că, în alte situații, când partidele la putere au dorit, s-au organizat ședințe ale comisiilor parlamentare în paralel cu plenul și au fost introduse pe ordinea de zi proiecte pentru care rapoartele de fond erau în curs de elaborare. Au fost și situații când parlamentarii au primit rapoarte chiar în timpul ședinței de plen, votând pentru respingere sau adoptare fără ca să fi aprofundat argumentele comisiilor.
Proiectul legii grațierii a fost reîntors la Comisia juridică pe 8 mai și termenul de adoptare tacită este marți, 23 mai. Atât Liviu Dragnea, cât și Călin Popescu Tăriceanu au pledat atunci pentru adoptarea proiectului în forma venită de la Guvern.
„Eu cred că Comisia juridică de la Senat a încurcat destul de mult această lege, că cea mai bună variantă pentru moment este ca legea să plece din Senat aşa cum a venit de la Guvern, pentru că s-a schimbat de foarte multe ori acolo şi eu sunt foarte nemulţumit”, declara Liviu Dragnea.
„Proiectul să fie adoptat în forma avansată de Guvern. E forma pe care o susţinem şi dorim ca, din această perspectivă, lucrurile să fie extrem de clare, mai ales după turbulenţele care au avut loc săptămâna trecută”, susținea și Călin Popescu Tăriceanu.
Digi24.ro a arătat, la momentul respectiv, că șefii PSD și ALDE au mai multe motive pentru care să dorească adoptarea proiectului în forma venită de la Guvern, adică forma lui Florin Iordache. Este vorba, printre altele, de un număr mai mare de beneficiari și de faptul că, în forma Comisiei, se arăta explicit că grațierea nu se aplică pedepselor cu suspendare, iar infracțiunea de mărturie mincinoasă era exceptată de la grațiere.
- Colectiv și #Rezist au creat CONTRACT ROMÂNIA: 18 organizații din 8 județe, 9 grupuri civice
18 organizatii, grupate in 9 grupuri civice din 8 judete ale Romaniei (Arad, Bacau, Bucuresti, Craiova, Galati, Iasi, Oradea si Timisoara), formeaza incepand de marti o retea nationala de grupuri civice - Contract Romania.
In mare parte, aceste grupuri s-au coagulat in urma tragediei de la Colectiv si in urma protestelor din aceasta iarna. La lansarea retelei au participat Preston Savarese, Rule of Law Officer la Ambasada SUA, si Daniel Kaddik, director pentru Europa de Sud-Est al Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate, scrie Hotnews.ro.
Obiectivele coalitiei sunt apararea statului de drept si lupta impotriva coruptiei, apararea caracterului laic al statului si a drepturilor si libertatilor individuale, a declarat Mihai Politeanu, de la Initiativa Romania, una dintre organizatiile participante.
Cele 9 grupuri civice care fac parte din Contract Romania sunt:
1. Aradul Civic, grup civic format in urma protestelor de strada din Arad care au urmat adoptarii OUG 13 in februarie 2017;
2. CIVICA Iasi, organizatie neguvernamentala infiintata in decembrie 2014 pentru un Iasi mai bine guvernat si o comunitate mai implicata, avand sediul in Iasi;
3. Evolutie in Institutie (EII), organizatie neguvernamentala infiintata in iunie 2016, avand ca scop monitorizarea institutiilor publice, cu accent pe transparenta decizionala, cheltuirea banului public si politici publice in Romania. EII a sustinut actiunile de protest din strada prin intermediul grupului civic #Insist, nascut in Piata Victoriei din Bucuresti;
4. Grupul de Actiune Civica Bacau, grup civic nascut in mai 2017 pentru un Bacau mai bine guvernat si o comunitate mai implicata;
5. Initiativa Craiova, grup civic format in urma protestelor de strada din Craiova, care au urmat adoptarii OUG 13 in februarie 2017;
6. Initiativa Romania, miscare civica nascuta in noiembrie 2015 dupa tragedia din Colectiv, avand sediul in Bucuresti;
7. Initiativa Timisoara, miscare civica formata in urma protestelor de strada care au urmat adoptarii OUG 13 in februarie 2017 prin asocierea a 10 organizatii neguvernamentale din Timisoara: Activ Civic, ACUMA, Ariergarda, Asociatia ARAS - filiala Timisoara, Asociatia Culturala Diogene, Asociatia SPICC, LGBTeam, Organizatia Studentilor din Universitatea Timisoara (OSUT), Pieces of Heaven, Yacht Club Timisoara,
8. Liga Civica Galati, grup civic nascut in mai 2017 pentru un Galati mai bine guvernat si o comunitate mai implicata;
9. Oradea Civica, miscare civica nascuta in strada in zilele si saptamanile de proteste de strada din Oradea care au urmat adoptarii OUG 13.
Discursuri de la lansare
Preston Savarese, ofiter pentru statul de drept in cadrul Ambasadei SUA la Bucuresti, "Civil Society and the Rule of Law":
"O Romanie puternica este un partener mai puternic pentru noi, inseamna un NATO mai puternic si o Uniune Europeana mai puternica. Nu trebuie sa minimizam importanta luptei anticoruptie in Romania. Nu exista o solutie usoara, insa un lucru este clar: lupta impotriva coruptiei are nevoie de implicarea tuturor membrilor unei societati: cetateni, guvernare, media, toti trebuie sa fie constienti de importanta interactiunilor dintre ei.
DNA nu este un model pentru tarile din jur pentru ca este perfect. Ci pentru ca face ceva corect. Dar Romania nu este un lider in ceea ce priveste protejarea statului de drept doar pentru ca are DNA-ul. Romania are un sistem judiciar independent si o societate civila din ce in ce mai dornica sa-si apere obiectivele si idealurile in care crede. Dupa tragedia din Colectiv, 30.000 de au iesit in strada, iar in februarie au fost 500.000, nu indemn pe nimeni sa protesteze impotriva guvernului, dar spun ca acesta este un moment de trezire a constiintei societatii.
Constiinta sociala, implicarea activa in procesul de guvernare, voluntariatul, acestea sunt remedii ale cancerului coruptiei, impotriva lipsei de speranta si pierderii demnitatii umane. Este mult mai greu sa cream ceva decat sa ne opunem unui lucru. Veti face greseli, compromisuri, vor fi discutii despre pritoritati si conflicte intre personalitati, insa este mai bine sa faci ceva decat sa nu faci nimic. Asadar, alegeti-va bine luptele si luati-va obiective pe termen lung. Va urez mult succes si perseverenta, multa energie si minte libera".
Daniel Kaddik, Project Director Friedrich Naumann Foundation for Freedom for Southeast Europe:
"Este foarte usor sa te lasi coplesit de probleme, este foarte simplu sa lasi pe altcineva sa aiba grija de problemele tale, este foarte simplu sa te simti complesit de aceste probleme. Insa romanii nu au facut asta anul acesta. (...) Nu este suficient sa rezistam. Trebuie sa ne implicam si sa facem o schimbare sociala. Romanii trebuie sa le aminteasca politicienilor cine este seful. Politicienii si administratiile publice ar trebui sa lucreze in interesul populatiei.UE este adesea perceputa ca salvator, insa nu este un salvator. Este un cadru pe baza caruia schimbarea trebuie sa aiba loc. Insa este la latitudinea cetatenilor sa ceara schimbarea si sa insiste sa se faca. Pentru a insista, este important sa se formeze coalitii. Oameni care se aduna pentru a lupta pentru o cauza. Strategic. Nu e vorba de o campanie impotriva a ceva. Trebuie sa fie campanii pentru ceva. Nu este suficient sa spunem ca rezistam impotriva a ceva, ci este important sa insistam sa schimbam ceva. Insistam sa avem o viata mai buna pentru noi si copiii nostri pentru a ramane in aceasta tara. Acestea sunt schimbari care trebuie sa se bazeze pe valori universale. Sunt convins ca aceasta prima coalitie este un nou inceput. ONG-urile care s-au alaturat, si cunosc o parte dintre ele, cu unii lucrez deja de peste un an, sunt formate din oameni despre care stiu doua lucruri: sunt sinceri si stiu ce au de facut. Stim ca este foarte posibil sa iesim din noi in strada, este posibil sa ne facem din nou vocea auzita, mai bine auzita ,ne-am gandit ca acest lucru se face cel mai bine laolalta. De aceea am format Contract Romania. Astazi suntem 9. Maine vom fi mai multi".
Mihai Politeanu, membru fondator Initiativa Romania, "Cine suntem, de ce ne unim, valori si obiective. Contractul nostru pentru Romania":
"Suntem 18 organizatii grupate in 9 grupuri civice din 8 judete ale Romaniei care au decis sa-si uneasca eforturile si sa actioneze coordonat. Suntem CONTRACT ROMANIA. Suntem inceputul, nucleul unei retele nationale de grupuri civice deschise tuturor comunitatilor organizate formal sau informal care cred in libertatea individuala si care actioneaza in sustinerea si spiritul democratiei liberale, statului de drept si drepturilor omului.
Nu pot sublinia indeajuns: platforma nationala de grupuri civice CONTRACT ROMANIA este abia la inceput. Este o platforma deschisa, formata din parteneri egali. Si chemam toate grupurile civice care au decis sa se implice in viata comunitatilor lor sa ni se alature. Este simplu. Daca ai 2 prieteni, cativa colegi si sunteti nemultumiti de un aspect al vietii in comunitatea voastra si vreti sa va implicati, sa rezolvati problema, sa va fie auzita vocea in relatia cu primarul, cu consiliul local, cu o institutie publica, uniti-va. Formati un grup de actiune civica. Si noi va asteptam cu bucurie sa lucram impreuna, sa ne ajutam reciproc, sa ne consolidam organizatiile si puterea civica de care dispunem. Doar impreuna putem reusi sa schimbam Romania in bine.
Singura conditie pentru asociere este sa credem in aceleasi valori. Orice grup, formal sau informal, care crede in libertate si valori democratice, in drepturi si libertati individuale, in stat de drept si anticoruptie, in transparenta, in solidaritate si toleranta, in proprietate privata si drumul european si euroatlantic al Romaniei este asteptat cu bucurie alaturi de noi, ca partener egal. Nu conteaza cati membri are grupul vostru: 3 membri sau 30.000 de membri. Puterea nu este data de cantitate, ci de colaborare, de solidaritate, de inteligenta de a ne sustine reciproc si de a promova impreuna valorile si proiectele in care credem.
Si avem 4 obiective: 2 obiective de reactie rapida si coordonata si 2 obiective proactive, de constructie.
Obiectivele de reactie sunt:
1) Apararea statului de drept si luptei impotriva coruptiei;
2) Protejarea libertatilor individuale si caracterului laic al statului.
Statul de drept si societatea deschisa sunt sub asediu. Le pun la pachet pentru ca sunt fatete ale aceleiasi monede. Derapajele puterii au depasit miza acapararii justitiei. Guvernul si mare parte dintre politicieni din toate partidele parlamentare au luat cu asalt chiar valorile democratice asumate prin apartenenta noastra la spatiul euroatlantic. Da, dusmanii societatii deschise si ai statului de drept au facut jonctiunea.
Si mai avem 2 obiective, obiective de constructie:
1. Reforma legislatiei electorale si a finantarii partidelor politice, in sensul liberalizarii si transparentizarii, pana la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.
2. Crearea si operationalizarea unei retele nationale de grupuri civice in toate judetele tarii si municipiul Bucuresti, precum si in diaspora, capabile sa actioneze sau sa reactioneze cu privire la teme si proiecte de interes national".
Sursa:"> Inițiativa România
.jpg)
