Credite fără dobândă garantate de guvern pentru fitness, dentist și operații estetice

 Programul ”Investeşte în tine”, care ar putea fi adoptat săptămâna viitoare de Guvern, printr-un act normativ, nu vizează însă doar tinerii, ci şi persoanele de până la 55 de ani, numărul beneficiarilor eligibili fiind estimat la 8 milioane, a anunţat marţi vicepremierul Viorel Ştefan, scrie Adevărul. 

”Creditul este 40.000 de lei pentru tinerii între 16 şi 26 de ani, iar valoarea acestuia poate fi extinsă cu 20.000 de lei dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării programului”, a anunţat vicepremierul.  

Pentru persoanele între 26 şi 55 de ani, valoarea creditului este de 35.000 de lei, dar poate fi extins cu 20.000 lei dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării programului.

”Programul se adresează în mod special tinerilor, dar nu numai. Se referă la investiţiile pe care o persoană le poate face în propria sa dezvoltare, adică în propria educaţie, cultură sau sănătate. Acest program va include şi investiţiile în dezvoltarea personală a membrilor familiilor beneficiarului”, a spus Ştefan.  

Principalele motive ale demarării acestui program sunt:

• şomajul ridicat în rândul tinerilor (18,3%),
• exodul tinerilor din ţară,
• lipsa forţei de muncă calificate în unele zone ale ţării,
• dificultăţile tinerilor cu venituri reduse în finalizarea studiilor,
• dificultăţile de angajare şi reconversie profesională pentru cei apropiaţi de 55 de ani.

”Dobânda este 0% din perspectiva beneficiarului, practic toate dobânzile şi comisioanele bancare, subliniez şi comisioanele bancare, sunt suportate de stat prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului”, a spus Ştefan.  

Durata creditului este de maximum 10 ani, aici fiind inclusă şi perioada de graţie, cel puţin egală cu durata studiilor, dar maximum 5 ani.

Creditul este garantat de stat în proporţie de 80% prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), exceptând dobânzile şi comisioanele bancare.

Dacă nu este angajat, beneficiarul trebuie însoţit de un co-debitor pentru diferenţa de 20%.  

Creditul este cu trageri multiple, în maxim cinci ani de la acordarea creditului, iar facturile sau plăţile directe se decontează pe bază de proformă.

Astfel, nu este vorba de un transfer în contul beneficiarului, ci se decontează toate cheltuielile eligibile realizate pentru beneficiarul creditului sau pentru membrii familiei acestuia.

Cheltuielile eligibile sunt, în principal, cele legate de educaţie, dar nu numai:

• plata cursurilor de specializare/calificare/pregătire profesională,
• taxa de studii aprofundate (master, doctorat, MBA etc.) la unităţi de învăţământ din România,
• plata cărţilor, rechizitelor, revistelor de specialitate,
• taxa de participare manifestări ştiinţifice şi concursuri din România,
• costurile de transport pentru participarea la manifestări ştiinţifice din România sau din străinătate, achiziţionare de calculatoare, laptop-uri, imprimante, softuri.  
• Sunt acoperite şi cheltuielile legate de plata chiriei, utilităţilor, loc cazare în cămine şcolare sau studenţeşti, precum şi plata taxei la grădinţă, creşă sau şcoală privată din România.  
• Un alt domeniu este cultura: abonamente culturale pentru cinema, teatru, operă, bibliotecă şi muzee, costul publicării cărţilor sau al studiilor de specialitate, instrumente şi echipamente pentru prestaţiile culturale.
• Totodată, este vizată şi sănătatea: costul medicamentelor, analizelor medicale, serviciilor dentare sau intervenţiilor chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau de programele naţionale de sănătate publică.  
• În plus, este acoperit şi domeniul sportiv: echipamente sportive de uz personal, abonamente la activităţi sportive (fitness, înot etc.).   Programul acoperă şi o parte din construcţia sau achiziţia unei locuinţe, dar şi modernizarea sau renovarea locuinţei.

Reprezentanții studenților și elevilor cer întâlnire de urgență cu Guvernul. Ei spun că se poate ajunge la scăderea masivă a bugetului educației și la creșterea a taxelor de școlarizare

​Cele mai mari asociații ale tinerilor avertizează Executivul că împrumuturile fără dobândă, garantate de stat pot să ducă la scăderea masivă a bugetului alocat de stat pentru educație și la o creștere majoră a taxelor de școlarizare.

„Probabil că Guvernul vrea să intre bani în economie fără să crească datoria externă și atunci s-a gândit că în loc să se împrumute mai mult statul ar fi mai bine să se împrumute brusc sute de mii sau milioane de cetățeni, în special tineri și, dacă se poate, care nu înțeleg prea bine în ce se bagă făcând un credit. Evident, un acces mai ușor la împrumuturi pentru unele dintre categoriile de cheltuieli propuse poate să fie benefică, însă nu trebuie să fie încurajată o îndatorare a tinerilor pe scară largă”, spune Mihai Dragoș, președinte al Consiliului Tinerilor din România, citat de Hotnews.ro. 

Tinerii avertizează că nivelul redus al educației financiare plasează populația tânără la risc. Aceștia amintesc declarația recentă a ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici: „aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare”.

Comunicatul integral semnat de cele trei organizații ale tinerilor din România:

Tinerii solicită respectarea dreptului la învățământ de stat gratuit!

Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tinerilor din România (CTR), reprezentanții legitimi ai elevilor, studenților și tinerilor din România, solicită de urgență o întrevedere cu Guvernul României referitoare la introducerea Programului „Investește în tine” - împrumuturi fără dobândă garantate de stat. Ne exprimăm surprinderea și dezamăgirea deopotrivă că un astfel de program, cu un impact semnificativ asupra categoriilor mai sus menționate, poate să fie propus spre adoptare fără o amplă consultare prealabilă, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului.

În cazul elevilor și studenților, adoptarea unui astfel de program, în circumstanțe încă necunoscute, poate conduce, cum s-a întâmplat în marea majoritate a statelor în care a fost adoptat un astfel de mecanism de cost sharing [împărțire a costurilor între stat și elevi/studenți sau familiile lor], la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educație și la o creștere majoră a taxelor de școlarizare, în condițiile în care majoritatea cheltuielilor eligibile pentru a fi „decontate” prin intermediul „împrumutului” sunt cheltuieli pe care statul român ar trebui să le acopere conform Constituției României.

Spre exemplu, în perioada 1989-2009, contribuția statului olandez în finanțarea învățământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare al studenților a crescut cu 105%. La 31 martie 2015, datoriile totale ale studenților din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de guvern, au atins pragul de 64 miliarde £, în timp ce în Scoția (3,5 miliarde £), Țara Galilor (2,9 miliarde £) sau Irlanda de Nord (2,4 miliarde £), unde statul recunoaște valoare socială a învățământului gratuit acestea erau semnificativ mai mici. Trebuie totuși să avem în considerare că acestea însumează 73,5 miliarde £, reprezentând doar 3,5% din Procentul Intern Brut (PIB) al Marii Britanii, procentul maxim de 8,8% din PIB fiind estimat să fie atins la începutul celei de-a cincea decade a secolului nostru. Prin comparație, această sumă reprezintă 51,73% din PIB-ul României din anul 2015.

În condițiile în care doar 23% dintre elevii care se înscriu în clasa I într-o generație ajung să devină studenți, cel puțin o treime dintre aceștia abandonând după primul an, ne întrebăm dacă singura soluție a Guvernului României pentru a îmbunătăți situația este de a-i împrumuta pe cei care se confruntă cu aceste dificultăți?

De asemenea, nu putem să nu ne referim la declarațiile ministrului finanțelor publice din martie 2018, conform cărora „70% din populaţie nu a avut experienţa datoriilor” respectiv „aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare”. Este o campanie masivă de împrumuturi în folosul populației, în aceste condiții? Practic, are lipsuri majore, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva reorientarea către alte mijloace de sprijin este mai oportună.” - Ioana Băltărețu, președinte CNE

„ANOSR nu consideră oportună implementarea unui sistem de acordare a unor credite în vederea susținerii cheltuielilor legate de accesul, studiul și întreținerea studenților, în condițiile în care acesta nu este supus dezbaterii într-un mod corespunzător. În ciuda unor avantaje pe termen scurt, acest sistem ar destabiliza, din punct de vedere economic, un număr important de studenți/absolvenți. Modul în care se încearcă adoptarea acestui program național ridică semne de întrebare serioase. Dacă termenul de implementare conform Programului de guvernare este 1 ianuarie 2019, de unde toată această grabă? Apreciem facilitățile acordate studenților în ultima perioadă, însă sustenabilitatea acestora este afectată prin posibila adoptare a acestor măsuri.” - Marius Deaconu, președinte ANOSR.

„Probabil că Guvernul vrea să intre bani în economie fără să crească datoria externă și atunci s-a gândit că în loc să se împrumute mai mult statul ar fi mai bine să se împrumute brusc sute de mii sau milioane de cetățeni, în special tineri și, dacă se poate, care nu înțeleg prea bine în ce se bagă făcând un credit. Evident, un acces mai ușor la împrumuturi pentru unele dintre categoriile de cheltuieli propuse poate să fie benefică, însă nu trebuie să fie încurajată o îndatorare a tinerilor pe scară largă și în niciun caz nu trebuie să ajungem în situația în care statul nu își asumă finanțarea corespunzătoare a educației. Guvernul e dator să evite heirupismul, să cheme părțile interesate la masa discuțiilor și să permită o dezbatere publică amplă înainte de a lua decizii cu impact atât de mare, astfel încât să fie identificate și evitate consecințele negative care pot să apară și să nu ne trezim peste 5 ani cu o mare problemă socială și financiară.” - Mihai Dragoș, președinte CTR.