Pe aceeași temă
Prin noile reglementări se aduce atingere independenței puterii judecătorești care nu mai poate funcționa ca într-un stat de drept, judecătorii și procurorii fiind la dispoziția decidenților politici. În plus, eliminarea unor probe prin modificarea codului penal conduce la imposibilitatea dovedirii unor infracțiuni. Iar, în final, o justiție subordonată puterii politice conduce la apariția unui „stat tiranic, despotic, dictatorial”, explică Danileț în interviul acordat contributors.ro pericolul reprezentat de modificările legilor justiției promovate de alianța PSD-ALDE.
Codul penal, modificat după doar trei ani de la adoptarea lui
Riscurile afectării funcționării justiției nu sunt doar în noile legi. Pericolul zace în noile coduri care elimină în parte posibilitatea de a administra probe, dispar din infracțiuni, și în special cele legate de corupție, sau se reduc pedepsele pentru infracțiunile de corupție rămase. În acest mod, prin codurile de procedură penală, justiția este împiedicată să mai poată funcționa eficient. „S-au băgat atâția bani în redactarea acestor coduri, au trecut de toate aprobările posibile, inclusiv ale UE, au fost în vigoare trei ani, iar după trei ani găsești că ele au niște defecte pe care, atenție, magistrații le-au reclamat pentru că dezavantajează anumiți infractori din România și ar trebui să le facem mai facile. Să nu putem aresta evazioniștii, să nu putem aresta corupții, să sancționăm mai ușor corupții”, declară Cristi Danileț.
Persoanele care chiar au fost găsite vinovate de fapte de corupție, chiar și cu condamnări definitive din partea instanțelor de judecată se află în continuare la conducerea țării. „Mi se pare ciudat să modifici codurile. Pentru mine ca magistrat este clar că modificarea acestor coduri nu vizează nicidecum interesul general al populației, ci strict interesele private, personale ale anumitor indivizi din Romania”, încheie Danileț prezentarea pericolelor pe care le ascund modificările legislative inițiate de coaliția aflată la putere.
Din punctul de vedere al lui Cristi Danileț, sub presiunea străzii au fost eliminate o parte din prevederile care puneau procurorii și inspecția judiciară direct sub control politic, precum și unele modificări de la Codul penal și de procedură penală, ceea ce ar fi afectat grav cercetările din dosarele prezente și viitoare. „În momentul de față sunt prevederi bune în legile justiției, altele sunt discutabile și, iată, Curtea Constituțională a returnat legile la Parlament”, spune Danileț care adaugă că trebuie urmărite și modificările care se aduc codului penal și codului de procedură penală și prin care se urmărește să se aducă atingere eficienței muncii procurorilor.
Sistemul judiciar de va confrunta cu un val de plecări ale magistraților
Însă chestiunea cea mai acută din legile justiției privește resursa umană, consideră Cristi Danileț. Mai concret, sunt modificările ce țin de cariera magistraților. Durata cursurilor de la Institutul Național al Magistraturii pentru a deveni judecător sau procuror stagiar cresc de la doi la patru ani. De asemenea, în noile legi se prevede o vechime mai mare pentru promovarea la instanțele superioare. Însă în același timp, se acordă posibilitatea pensionării magistraților după doar 20 de ani de vechime, față de 25 de ani în prezent, ceea ce se traduce cu reducerea limitei de vârstă pentru pensionare de la 49 la 44 de ani. Cum magistrații beneficiază de pensii speciale, prima pensie fiind egală cu ultimul salariu, de la instanțele înalte vor pleca masiv judecătorii și procurorii cu experiență și care nu vor mai putea fi înlocuiți rapid tocmai din cauza modificărilor care vizează evoluția carierei magistraților. Iar Cristi Danileț dă exemplul său personal, judecător cu 20 de ani vechime ce poate alege să rămână în continuare la Tribunalul Cluj, secția penală, doar că vor mai fi doar trei judecători care să facă munca a șapte sau opt magistrați câți sunt în prezent.
În acest caz crește riscul apariției erorilor judiciare, mai ales că printr-o altă dispoziție se introduce obligativitatea motivării dosarelor în termen de maximum 30 de zile, ceea ce este practic imposibil în cazul dosarelor foarte grele.
Toate aceste noi prevederi vor conduce la surmenajul și oboseala judecătorilor rămași în sistem. Din păcate nu s-a făcut și un studiu de impact al efectelor imediate pe care le vor produce sutele de amendamente ce au fost discutate, respinse sau adoptate doar într-o lună.
