Pe aceeași temă
În plus, Cristi Danileț spune că deciziile definitive nu pot fi puse în discuție întrucât „hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești au autoritate de lucru judecat”.
„Pentru că hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești au autoritate de lucru judecat (ele stabilesc o ordine juridică care nu mai poate fi răsturnată) și pentru că deciziile CCR se aplică pentru viitor (art. 147 din Constituția României), rezultă că un caz încheiat definitiv la data apariției deciziei CCR nu ar putea fi redeschis pentru a se aplica acea decizie”, a scris Cristi Dănileț, pe contul lui de Facebook.
Argumentele judecătorului Cristi Danileț:
„Nici o cale de atac nouă nu poate rezulta dintr-o lege posterioară” (Dec. CCR 9/1999, pag. 3, la https://goo.gl/4NRZrb).
În privinţa cauzelor care nu se află pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării deciziei de admitere a Curţii, fiind vorba despre un raport juridic epuizat, partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, întrucât decizia de admitere a Curţii nu poate constitui temei legal pentru o acţiune în justiţie, în caz contrar consecinţa fiind extinderea efectelor deciziei Curţii pentru trecut” (Dec. CCR 404/2016 parag. 28,la https://goo.gl/strDZi);
Nimic nu împiedică legiuitorul să augmenteze/elimine unele motive în temeiul cărora se poate promova o cale de atac extraordinară, cu condiţia să nu submineze securitatea juridică şi ordinea publică; însă, o asemenea reglementare, din punct de vedere al aplicării sale în timp, poate viza numai procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, nu şi cele care au fost finalizate prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive” (Dec. CCR 377/2017, parag. 86, la https://goo.gl/WeFSBi).
În opinia sa, aceste argumente ar trebui să fie valabile „atât cu privire la Decizia CCR vizând completele de 5 de la ICCJ (ai căror membri nu au fost trași toți la sorți), cât și cu privire la Decizia CCR privind protocoalele SRI-MP (care ar fi intrat în aria de competență a legislativului)”.
„Desigur, CCR însăși își poate schimba practica. Ceea ce ar înseamna că principiul securității juridice, esențial pentru ordinea de drept și care definește, până la urmă, statul de drept, este doar un concept teoretic”, adaugă acesta.
„Cu alte cuvinte: cât timp CCR își păstrează practica, OUG pregătită de Guvern pare a fi neconstituțională. Desigur, dacă dezbaterile noastre sunt inutile pentru ministru și Guvernul va adopta OUG, ea va trebui aplicată de îndată. Însă nu mă îndoiesc că primul judecător care va avea o astfel de cauză va sesiza CCR”, mai scrie Cristi Dănileț.
****
Guvernul va da "în cel mai scurt timp posibil" o Ordonanță de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite să poată face recurs în anulare, a anunțat, duminică seară, la România TV, ministrul Tudorel Toader. El a mai spus că așteaptă motivarea deciziei Curții Constituționale privind protocoalele între Ministerul Public și SRI și că, cel mai probabail, se va proceda la fel - va fi dată o Ordonanță de Urgență.
Ordonanța de Urgență va viza, practic, sentințele definitive date de completurile de 5 judecători de la instanța supremă începând cu anul 2014.
Ordonanța este una cu miză pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de un complet de 5 în dosarul Referendumului, în 22 aprilie 2016.
