Pe aceeași temă
Intr-un articol in Adevarul, Socol prezinta acest Plan B drept o ”varianta gradualista atit din punctul e vedere al viziunii macroeconomice, cit si al impactului bugetar si social”. In linii mari, Socol spune ca sistemul de contributii angajat/anagator trebuie sa ramina in formula actuala, iar salariile sa creasca doar cu 5%.
Propunerea lui Cristian Socol vine in contextul haosului generat de masurile fiscale contradictorii anuntate de-a lungul timpului de guvernanti: Multe din promisiunile facute de Liviu Dragnea si PSD, incepind cu majorarile salariale de 25 %, legea pensiilor si impozitul zero pentru salarii sub 2000 de lei, se dovedesc nesustenabile din punct de vedere bugetar, ceea ce a determinat fie aminarea lor, fie renuntarea completa la unele dintre ele, fie inventarea unor noi taxe, cum este cea de ”solidaritate”.
Mai exact, Socol pleaca de la pachetul de masuri care ar fi trebuit, potrivit programului de guvernare, implementate integral la 1 ianuarie 2018: impozit pe gospodărie /Impozit pe Venitul Global, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului, reducerea contribuţiilor de la 39,25% la 35%, impozit pe venit zero pentru salarii mai mici de 2000 lei, aplicarea Legii Salarizării Unitare şi implementarea TVA split obligatoriu.
In locul acestora Socol propune renuntarea completa la citeva masuri, mentinerea unora in forma existenta si o abodare mai realista si graduala.
1. Renunţarea la impozitul pe gospodărie / Impozitul pe Venitul Global până la interconectarea completă a bazelor de date.
2. Reducerea impozitului pe venit la 0 pentru salarii mai mici de 2000 lei şi de la 16% la 10% doar pentru salariile cuprinse între 2000 şi 5000 lei (prin creşterea deducerilor de bază la 2000 lei şi plafonarea acordării acestor deduceri la salarii de maximum 5000 lei, adică un sistem degresiv de aplicare asa cum există în prezent).
3.Sistemul de contribuţii rămâne aşa cum este acum angajator/angajat.
4. Modificarea Legii Salarizării Unitare - aplicarea măsurilor de creştere a salariilor tuturor bugetarilor cu 5% de la 1 ianuarie 2018 iar pentru medici si profesori creşteri de 20% şi respectiv 15% la 1 martie 2018 (plus revizuirea sistemului de sporuri din LSU în interiorul sistemului de educaţie şi sănătate astfel încât veniturile nete să nu scadă) ·
5. Split TVA aplicat obligatoriu pentru firmele cu cont în Trezorerie şi doar tranzacţiilor pe care aceste firme le fac cu statul; obligatoriu pentru firmele indisciplinate fiscal (cu întârzieri medii cumulate în anul anterior mai mari de 3 luni) şi optional pentru firmele private care să beneficieze de un pachet de facilităţi (rambursarea TVA în 3 zile prezumându-se logic ca o firmă ce optează pentru split TVA nu mai trebuie verificată, neaplicarea mecanismului pentru facturile emise înainte de 1 ianuarie 2018, dar şi anumite reduceri la plata impozitului pe profit) ·
6. Măsuri ţintite pentru reducerea evaziunii fiscale şi a fraudei la TVA prin implementarea sistemului caselor fiscale cu jurnal electronic interconectate cu sistemul ANAF, revizuirea sistemului de rambursări de TVA după sistemul Poloniei, modificarea Legii Insolvenţei, creşterea sancţiunilor pentru munca la negru.
7. Creşterea salariului minim la 1600 lei (nu include transferul contribuţiilor de la angajator la angajat).
”Avantajele pachetului alternativ sunt: un pachet gradual în acord cu condiţiile economice şi societale actuale; respectarea promisiunii de reducere a impozitului pe venit (la zero până la 2000 lei şi de la 16% la 10% pentru salarii cuprinse între 2000 şi 5000 lei) pentru 80% dintre salariaţi, dar cu un impact bugetar la jumătate faţă de pachetul propus iniţial - impozit pe gospodărie+trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat+reducerea contribuţiilor de la 39,25% la 35%; creşterea salariilor nete aferente celor cu venituri reduse şi clasei de mijloc; reducerea inechităţilor de salarii; costuri de administrare şi de implementare ale pachetului alternativ zero; o marjă bugetară mai mare pentru creşterea investiţiilor publice şi absorbţia de fonduri europene; comunicarea politică mult mai facilă a măsurilor cuprinse în programul alternativ”, sustine Cristian Socol.
”Un plan B care este mult mai fezabil pentru condiţiile macroeconomice actuale ale României, un pachet ce păstrează principala prevedere care putea reduce polarizarea puternică a veniturilor/salariilor şi precaritatea din societatea românească - zero impozit pe venit pentru salarii mai mici de 2000 lei. Mai ales în condiţiile în care România ocupă primul loc în UE şi la ponderea contractelor de muncă cu remuneraţii sub pragul sărăciei şi excluziunii sociale (in work-at-poverty) - 16% dintre angajaţii cu contract de muncă full time şi 60% dintre angajaţii cu contract de muncă part time rămân săraci în ciuda faptului că merg la muncă”, argumenteaza Socol.
Economistul isi exprima speranta ca aceasta varianta va fi luata in calcul de PSD si de guvern.
