Pe aceeași temă
„Pentru prima oară, un președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care este garantul independenței justiției, ar pune în discuție hotărâri judecătorești irevocabile, definitive și, și mai rău de atât, ar pune în discuție hotărâri pronunțate în recurs în interesul legii pentru că Înalta Curte s-a pronunțat încă din anul 2006 într-un recurs în interesul legii ni se explică în materie de organizarea completului sunt aplicabile dispozițiile din legea 304 modificată, și nu cele din legea 78 pe 2000. De altfel, legea 78 pe 2000 nici nu era aplicabilă Înaltei Curți, ea era aplicabilă doar instanțelor inferioare, pentru că articolul 29, alineatul 2 face referire la complete specializate alcătuite potrivit legii 92/92, iar legea 92/92 nu viza Înalta Curte pentru că, la acea dată, Înalta Curte avea o lege separată, o lege specială, dar toate acestea vor trebuie lămurite în decizia Curții Constituționale. Președintele Secției Penale, care provine de la o curte de apel care avea obligația de a constitui complete specializate, a ridicat această problemă în cadrul Colegiului de conducere. Fiind o problemă inclusă pe ordinea de zi, a trebuit să se răspundă acestei probleme și s-a răspuns în sensul că toate completele sunt specializate", a declarat Cristina Tarcea, la sediul CSM, conform Mediafax.
Reacția președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție vine după ce președintele CSM, Lia Savonea, a declarat, în contextul deciziei CCR privind completele specializate de la ÎCCJ, că va convoca Secția pentru judecători a Consiliului pentru a stabili responsabilitatea conducerii instanței supreme și, probabil, va fi dispus un control al Inspecției Judiciare. Potrivit șefei CSM, responsabilitățile privind constituirea completelor revine conducerii Înaltei Curți. Mandatul Cristinei Tarcea se va încheia în luna septembrie a acestui an și nici nu și-a depus candidatura pentru al doilea mandat.
Cristina Tarcea a precizat că așteaptă motivarea Curții Constituționale, pe completurile de 3.
„Trebuie să așteptăm motivarea, să vedem și noi despre ce e vorba pentru că, se pare, așa cum sună comunicatul de presă și dispozitivul publicat, că s-a validat o hotărâre a Colegiului de conducere din ianuarie 2019 și acest lucru trebuie lămurit pentru că în acea hotărâre nu s-a făcut altceva decât să se aprobe funcționarea în continuare a tuturor completelor, ca și complete specializate. În această situație, normal, se pune întrebarea care este rostul și justificarea rejudecării cauzelor? Dar om vedea, probabil ne vom lămuri din motivarea deciziei. Bineînțeles că erau toate specializate, există și un ordin al președintelui instanței supreme, de fapt, ordine din 2003, 2004, în care se precizează faptul că toate completele Secției Penale sunt specializate pe judecata faptelor de corupție. Toate astea au fost depuse la dosar, dar urmează să vedem de ce au fost înlăturate. Da, e posibil să avem surprize, pentru că urmează să explice de ce este valabilă hotărârea Colegiului de conducere de la începutul anului și, dacă este valabilă, de ce s-ar impune totuși rejudecarea. Nu știu cum or să facă, dar așteptăm motivarea”, a mai spus președintele ÎCCJ.
CCR a admis sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecție făcută de Florin Iordache. Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curții Constituționale.
