Pe aceeași temă
Îndrumătorul lucrării este profesorul Vasile Vese. „Am beneficiat şi de ajutorul şi îndrumările a doi reputaţi profesori ai aceleiaşi universităţi, Vasile Boari şi Vasile Puşcaş, ultimul, cunoscut şi ca om politic, fiind şi cel care a sugerat titlul lucrării”, a scris ulterior Nicolae, pe site-ul personal, adăugând că a primit calificativul „magna cum laudae”. A existat însă un loc unde lui Şerban Nicolae nu i-a plăcut ce a scris un autor plagiat: că în România, în decembrie 1989, la putere au rămas foştii comunişti care au adus minerii la Bucureşti pentru a-şi consolida poziţia. Prin urmare, politicianul a rescris cu mânuţa lui, vexat, probabil, de aluzia la colegii săi de partid: „Primele măsuri, aidoma proceselor similare din celelalte ţări, au vizat pluripartidismul politic şi democratizarea, trecerea la economia de piaţă şi abandonarea politicii externe bazate pe concepte ideologice”, se arată într-o investigație a Centrului Român pentru Jurnalism Independent.
Într-un caz, cel al lui Tudorancea, care este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, au fost preluate chiar şi note de subsol. Cercetătorul, căruia i s-au trimis pe mail fragmente din lucrarea sa şi a fostului doctorand, a răspuns: „La o primă vedere, pare să fie vorba de preluarea unor note de subsol din studiul meu (autori, lucrări, pagini) şi de reformulări de text având la origine textul original. Subtilizarea notelor de subsol (ca să mă exprim elegant) este evidentă.”
„Românul o zice plastic: prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul. O astfel de preluare se numeşte simplu «fudulie»”, a declarat, despre această preluare, profesorul Dorin Isoc, coordonatorul platformei plagiate.ro, în timp ce Sebastian Buhai, cercetător asociat la Universitatea din Stockholm, a afirmat că “asta indică foarte clar că persoana a operat pur şi simplu un copy-paste grosolan, deci, dacă nu e indicat corect ca citat, o dovada suplimentară că e vorba de plagiat.” „Preluarea notelor de subsol dintr-un text-sursă denotă, în cel mai bun caz, neglijenţă şi, în cel mai rău caz, plagiat direct”, a spus Cristian Dogaru, lector la University of Suffolk din Marea Britanie.
Un eveniment particular din lucrarea lui Şerban Nicolae indică un posibil partizanat al acestuia, poziţie trădată de comportamentul său anterior, în paginile premergătoare. Începând cu pagina 117 a tezei, doctorandul a preluat, prin traducere aproape integrală, pagini întregi dintr-un articol din 1995 postat pe Internet de Steven Wesley Sowards. Articolul este intitulat „The failure of Balkan Communism and the causes of the Revolutions of 1989”. Dacă experienţele din Cehoslovacia, Polonia, Croaţia, Ungaria, Bulgaria au fost reproduse fidel, prin traducere literală, la România, când Sowards a scris că demonstraţiile din 1989 au fost folosite de rivali din partid ai lui Ceauşescu pentru o lovitură de stat, că Frontul Salvării Naţionale era o unealtă a foştilor comunişti şi securişti, că, în 1990, cei de la putere au adus 10.000 de mineri cu ciomege pentru a spulbera Opoziţia şi că politica românească a arătat puţine semne de pluralism şi reforme care să distrugă vechii centri de putere coruptă, Şerban Nicolae a intervenit şi nu a lăsat nimic din aceste afirmaţii. În loc, a scris despre perioada de la noi, de după 1989: „Primele măsuri, aidoma proceselor similare din celelalte ţări, au vizat pluripartidismul politic şi democratizarea, trecerea la economia de piaţă şi abandonarea politicii externe bazate pe concepte ideologice.”
În 2001, Şerban Nicolae a fost propulsat în linia întâi a politicii de cel vizat în principal de Sowards: fostul preşedinte Ion Iliescu. Acesta l-a numit pe viitorul doctorand consilier pe probleme juridice la Cotroceni. Politicianul neagă însă că eliminarea pasajelor lui Sowards are vreo legătură cu apropierea sa de Ion Iliescu. „Probabil că Sowards a cunoscut mai bine situaţia din celelalte ţări, dar în România lucrurile au stat altfel”, a declarat Nicolae, adăugând că a fost martor direct al evenimentelor din 1989 şi 1990.
Senatorul PSD a absolvit Facultatea de Drept în 1997, anterior fiind muncitor la Întreprinderea de Mecanică Fină. „Chiar de ziua mea, în 1992 am primit înştiinţarea de trimitere în şomaj. Activitatea se restrângea şi primii vizaţi erau cei tineri, pe motiv că îşi vor găsi mai uşor altceva de lucru. Eram deja student la drept aşa că nu am fost foarte afectat”, a scris Nicolae pe site-ul personal. El a declarat pentru CRJI că a făcut cursuri la fără frecvenţă, astfel explicându-se cei cinci ani de studii universitare.
Unul dintre politicienii din PSD cu cea mai mare notorietate în ultimii ani, Nicolae (49 de ani) este preşedintele uneia dintre cele mai importante comisii din Senat, cea Juridică. În această calitate a fost iniţiatorul sau susţinătorul mai multor proiecte care au stârnit dezbateri aprinse în spaţiul public. De-a lungul timpului a făcut diverse declaraţii controversate, cea mai recentă fiind aceea că partizanii anticomunişti din munţi au slăbit capacitatea de apărare a României.
articolul integral, pe site-ul CRJI