Pe aceeași temă
In cadrul reuniunii de joi a CSM, sedinta in cadrul careia s-a prezentat activitatea institutiei pe 2008, au fost depuse si candidaturile pentru functia de presedinte si de vicepresedinte. Presedinte al CSM a fost ales judecatorul Virgil Andries, iar pentru functia de vicepresedinte procurorul Bogdan Licu, amandoi cu unanimitatea de voturi.
Judecatorul Virgil Andries si-a depus candidatura, prezentad, in a doua parte a sedintei, in fata magistratilor, programul de directii de activitate prioritate.
Potrivit regulamentului cei doi vor ocupa aceasta functie timp de un an, fara posibilitatea reinnoirii mandatului, dupa expirare.
In cadrul aceleiasi sedinte, in prima parte a ei, in prezenta presedintelui si a magistratilor, Lidia Barbulescu, fostul presedinte, si Gratiana Isac, vicepresedinte, si-au incheiat mandatul.
Cateva date despre presedintele si vicepresedintele nou ales si despre vechiul presedinte al CSM
Viorel-Virgil Andreies
Presedintele Curtii de Apel Cluj; membru ales al CSM din ianuarie 2005.
Si-a inceput cariera ca jurisconsult la Fabrica de Baterii din Bistrita-Nasaud si a intrat in Justitie la 1 mai 1993. Asemenea tuturor presedintilor numiti pana in toamna lui 2005, a ajuns la sefia CA Cluj pe criterii politice (in iulie 2004). Presa afirma ca Andreies nu a dat in niciun examen de avansare in functie de executie sau de conducere, fiind ajutat de fostul presedinte al CA Cluj, Gheorghe Buta, si sustinut de PSD. Buta este cel care l-a propus pentru conducerea Tribunalului Bistrita-Nasaud, l-a avansat vicepresedinte la Curtea de Apel si tot el l-a lasat in locul sau atunci cand a preluat mandatul la CSM.
Dupa instalarea ca presedinte al Curtii de Apel Cluj, Viorel-Virgil Andreies a deschis mai mult de 10 procese impotriva CA si CSM pentru a obtine sporuri de vechime, de stres, plata diferentei de drepturi banesti cuvenite cu titlu de indemnizatie de membru al CSM fara activitate permanenta ori prime de concediu. Cu exceptia unui singur dosar in care este intervenient, in rest in toate a fost reclamant.
In anul 2006, el declara ca amanarile in procesele istorice sint justificate in circa 80 la suta din cazuri, dar nu considera ca restul de 20 la suta din cazuri, ar fi de o gravitate care ar trebui sa fie suspuse atentiei CSM. El mai sustinea ca asupra sa nu s-au facut niciodata presiuni politice pentru rezolvarea unor cazuri.
Viorel-Virgil Andreies nu si-a trecut adresa in declaratia de avere, la rubrica respectiva figurind “Romania. Anul trecut a cistigat aproximativ 3.700 euro pe luna din salarii, inclusiv cele restante .Judecatorul are doua case “in Romania†ale caror dimensiuni sint confidentiale si un apartament, tot in Romania. Evident, cele trei terenuri intravilane sint tot in Romania.
Dimitrie Bogdan Licu
Procuror la Parchetul de pe linga Tribunalul Municipiului Bucuresti, membru al Asociatiei Magistratilor din Romania; membru cu activitate permanenta al CSM din anul 2005.
Dimitrie Bogdan Licu ii reprezinta in CSM pe magistratii din parchetele de pe linga tribunalele tarii si este seful Comisiei de disciplina pentru procurori din cadrul Consiliului. Inainte de a fi ales membru CSM, a lucrat in cadrul Guvernului Tariceanu, ca procuror detasat la Cancelaria primului-ministru, Departamentul pentru Lupta Anti-Frauda.
Surse din CSM afirma ca votul pe marginea solicitarii DNA de avizare a retinerii pentru 24 de ore a procurorului Eugen Cojocaru de la Parchetului General, invinuit ca ar fi vindut subiectele probei de managemenat judiciar unor candidati pentru conducerea parchetelor a fost viciat. Doi membri ai Consiliului, Bogdan Licu si Liviu Dascalescu, si-au anulat buletinele, fara a marca unul dintre raspunsurile posibile, "Da" sau "Nu".
Bogdan Licu a votat, alaturi de Laura Codruta Kovesi, Dan Chiujdea si Cristian Deliorga, impotriva numirii Monicai Serbanescu in functia de procuror sef al DNA.
Bogdan Licu a facut parte din echipa de anchetatori trimisa la Bagdad de Parchetul de pe linga ICCJ pentru anchetarea modului in care au fost rapiti si detinuti in Irak trei jurnalisti romani, Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, si irakiano-americanul Mohammad Munaf. Din acest motiv, la sedinta Sectiei pentru procurori din cadrul CSM la care s-a luat decizia sanctionarii lui Ciprian Nastasiu, magistratul care l-a trimis in judecata pe sirianul Omar Hayssam, si totodata cel care a cerut instantei eliberarea acestuia pe motive medicale, Bogdan Licu s-a abtinut.
In declaratia de avere completata la 21 februarie 2008 nu si-a trecut veniturile salariale obtinute atit de el, cit si de sotie. Detine, impreuna cu sotia, doua apartamente in Bucuresti, precum si o casa de locuit, un teren intravilan si unul agricol, toate in judetul Ilfov. Dimitrie Bogdan Licu a contractat in 2007 un leasing pentru o masina de teren Toyota RAV 4 si s-a imprumutat cu 135.000 de euro de la doua persoane particulare.
Lidia Barbulescu - presedinte CSM 2008-2009
Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie; presedintele CSM in mandatul 2008-2009.
Judecatorul Lidia Barbulescu a fost singura care si-a depus candidatura pentru postul de presedinte al CSM si a obtinut, in sedinta din ianuarie 2008, 15 voturi pentru si unul impotriva, venit din partea procurorului general, Laura Codruta Kovesi.
Lidia Barbulescu este cunoscuta drept apropiata a fostului ministru PSD al Justitiei, Rodica Stanoiu, fapt pentru care, in 2001, a promovat de la Tribunalul Olt direct la Curtea Suprema, fara a mai trece si prin stadiul de judecator de Curte de Apel. Doi ani mai tirziu a ajuns vicepresedintele Curtii. Ulterior, Lidia Barbulescu s-a dovedit a fi unul dintre principalii oponenti din CSM ai reformelor initiate de ministrul justitiei, Monica Macovei.
La inceputul lui 2005, Macovei a cerut CSM sa constate ca Barbulescu ocupa ilegal functia de vicepresedinte al instantei supreme, dar a fost contrazisa de colegii acesteia din Consiliu. Ulterior, Lidia Barbulescu a incercat sa obtina anularea unei legi initiate de Macovei, prin care se inlatura posibilitatea magistratilor de a-si cumpara locuintele de serviciu. Lidia Barbulescu ocupa un astfel de apartament si intentiona sa-l achizitioneze, in conditii avantajoase. In mai 2005, ea a actionat chiar in judecata Ministerul Justitiei si s-a opus anularii acestei posibilitati.
La sfarsitul lui 2005, Monica Macovei a adresat o sesizare oficiala catre CSM, in care o acuza pe Lidia Barbulescu ca, in calitatea ei de membru al Consiliului, ar fi facut presiuni pentru simplificarea examenului de capacitate de la Institutul National de Criminologie (INC), pe care urma sa-l sustina si fiica sa, Alina Barbulescu, prin eliminarea probei de Drept Civil. Monica Macovei, a cerut cercetarea Lidiei Barbulescu, in baza articolului 99 din Statutul Magistratilor, care spune ca un judecator nu poate interveni pentru solutionarea unor cereri, cind se pretinde sau se accepta rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei, altfel decit in limita legii. Consiliul Suprem al Magistraturii a stabilit ca judecatoarea Barbulescu este nevinovata, intrucat articolul 99 s-ar referi numai la activitatea de judecata. In cele din urma, cand INC a fost desfiintat de guvern, Alina Barbulescu a reusit sa se transfere la CSM, institutie condusa astazi de mama sa, desi legea ii oferea un post in cadrul Ministerului Justitiei.
Lidia Barbulescu si-a facut cunoscuta pozitia refractara fata de Comisia Europeana in 2007, cind i-a dat o replica acida presedintelui Traian Basescu, atunci cand acesta, de Ziua Justitiei, a criticat dur CSM. " Nimeni, nici chiar presedintele Romaniei si nicio autoritate internationala, indiferent de rang, ca de exemplu, Comisia Europeana, nu poate sugera ori comenta solutiile pronuntate de judecatori, fara a fi pasibili a li se reprosa incalcarea principiului independentei Justitiei", afirmat Lidia Barbulescu. Motivul supararii Lidiei Barbulescu poate fi legat de desele critici aduse de Comisia Europeana referitor situatia de incompatibilitate a unora dintre membrii CSM, printre care si Lidia Barbulescu. In raportul de tara din iunie 2007, la capitolul dedicat Justitiei, Comisia constata ca "raspunderea si moralitatea Consiliului (CSM) si a membrilor sai, individual, continua sa constituie motive de ingrijorare". Bruxelles-ul se referea la faptul ca unii membri CSM, printre care se numara si Lidia Barbulescu, si-au pastrat si functiile de conducere din instante sau Parchete, adica sint concomitent si arbitri si jucatori.
Proaspat unsa la conducerea CSM, judecatoarea Lidia Barbulescu, a decis sa conditioneze dezvaluirea datelor profesionale din dosarele fostilor magistrati aflate in custodia Parchetului General de avizul CSM. Hotarirea a venit in contextul scandalului generat de numirea Noricai Nicolai in functia de ministru al Justitiei si de dezvaluirile din trecutul ei profesional facute de presedintele Basescu. La scurta vreme dupa aceea, Lidia Barbulescu a declarat ca dosarele profesionale ale magistratilor sunt la institutia sa, insa este posibil sa existe, la alte institutii, dosare ale celor iesiti din sistem, dar in care nu crede ca exista informatii care sa vizeze siguranta nationala.
Lidia Barbulescu a luat o pozitie favorabila parlamentarilor si lui Adrian Nastase in momentul in care pe siteul Camerei Deputatilor a fost publicat referatul prin care se cere urmarirea penala a acestuia. Ea a sustinut atunci ca publicarea nu reprezinta un act care nu poate fi public. "Comunicarea pe site a referatului prin care s-a solicitat, motivat, avizul de incepere a urmaririi penale nu reprezinta un act in sensul celor care nu pot fi publice, cu privire la care trebuie sa se pastreze confidentialitatea, cum sunt celelalte acte care exista in dosarul de urmarire penala", a declarat ea in iunie 2008.
Intr-un interviu acordat Radio France, in vara lui 2008, Lidia Barbulescu a facut referiri negative la adresa profesionalismului procurorilor si la modul in care instrumenteaza dosarele. Sefii DNA si DIICOT au formulat atunci o cerere de aparare a reputatiei profesionale a procurorilor din cele doua directii, adresata CSM, in care Lidia Barbulescu era acuzata ca se exprima public, fara a se informa, asupra unor cauze aflate pe rolul instantelor ori in instrumentarea Parchetului si contribuie, in fapt, la decredibilizarea actului de justitie.
In privinta procedurii numirii in functie a procurorilor sefi, pozitia Lidiei Barbulescu este clara: acestia trebuie numiti de CSM si nu de presedinte. La 4 septembrie 2008, Lidia Barbulescu a declarat ca vrea ca plenul Consiliului sa-i numeasca atat pe sefii parchetului, cat si pe sefii instantei supreme, dupa ce senatorii juristi au decis ca presedintele tarii sa nu mai hotarasca asupra numirii procurorilor-sefi. "Suntem pentru ca plenul CSM sa numeasca atat sefii parchetului, cat si sefii instantei supreme. Este firesc ca CSM, garant al independentei justitiei si cel care este chemat de Constitutie sa se ocupe de cariera magistratilor, sa aiba acest atribut. Este foarte important ca acest atribut revine CSM, pentru ca, in activitatea din plenul CSM, isi desfasoara activitatea si cei doi reprezentanti ai societatii civile", a afirmat sefa CSM.
Chiar si dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca prerogativa numirii in functie a procurorilor sefi ramine in sarcina presedintelui, dupa cum spune Constitutia, Lidia Brabulescu a sustinut in continuare ca tot CSM ii va numi pe acestia, deoarece Curtea "nu sa pronuntat pe fond".
In toamna lui 2008, Lidia Barbulescu a sesizat Avocatul Poporului, in ideea ridicarii unei exceptii de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala, referitor la declaratiile avere. Lidia Barbulescu sustinea ca acestea nu trebuie sa fie publice, dar dupa izbucnirea scandalului in presa, a revenit spunind ca sesizarea viza doar adresele din declaratiile de avere. De mentionat, ca multi magistrati nu si-au trecut adresele in declaratii, desi in prezent prevederii legii sint in acest sens.
Lidia Barbulescu, este unul dintre cei mai bine platiti magistrati din Romania. Ea a castigat in 2007 un salariu lunar mediu de 4.797 de euro si este posesoarea a doua autoturisme achizitionate recent, un BMW si o Skoda Octavia, prin credit bancar.
Intreaga familie Barbulescu lucreaza in magistratura. Sotul, Constantin Barbulescu, este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Olt. Fiica, Alina Barbulescu, lucreaza in momentul de fata la CSM, la Directia integrare europeana, relatii internationale si implementare a proiectelor PHARE, insa nu apare in evidentele publice ale CSM, nedepunand pana in prezent nici declaratia de avere, nici declaratia de interse si nici pe cea de rudenie. Fratele, Gheorghe Constantinescu, este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalului Olt, iar cumnata, Violeta Constantinescu, notar stagiar. Un var, Stefanel Negurici, este avocat in cadrul Baroului Olt.
