Pe aceeași temă
Noile discuţii pe tema existenţei unor ofiţeri acoperiţi în Justiţie au apărut în urma unui raport al CSAT, publicat zilele trecute, care anunţa că, la solicitarea preşedintelui României, a insarcinat institutiile abilitate sa verifice daca exista magistrati acoperiti in sistemul judiciar romanesc şi că, în urma verificărilor facute, s-ar fi constatat ca nu exista lucrători operativi in aceste structuri.
Membrii CSM şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu verificarea făcută de CSAT şi au anunţat că vor să vadă dovezile care au dus la această concluzie, în special dupa afirmaţiile consilierul prezidential Dan Mihalache care a declarat ca CSAT nu are "instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi", transmite România Tv.
Judecătorul CSM Norel Popescu a precizat că in cazul in care CSAT doar a transmis opiniei publice rezultatele unei verificari a serviciilor facuta tot de servicii, aceasta verificare este ilegala. El a propus ca instituţia să se adreseze Comisiei Parlamentare pentru controlul SRI pentru a verifica dacă serviciile de informaţii au făcut sau nu verificarea în cazul ofiţerilor acoperiţi din Justitie.
"Lucrurile stăteau cum spune domnul preşedinte până la momentul în care a intervenit declaraţia consilierului prezidenţial (n.r. Dan Mihalache). Acesta a spus ca CSAT nu are logistica necesară de a verifica şi am încredere în ce spune consilierul. Auzind declaraţiile lui, m-am îngrijorat. Dacă aceste verificări nu au fost făcute de CSAT si acesta a fost doar un purtător de vorbe al serviciilor de informaţii, în sensul că acestea au făcut verificările iar CSAT doar a transmis informaţia, înseamna că această verificare este ilegală şi încalcă textul articolului 7 din legea 303. Crezând că aşa e, cum spune consilierul prezidenţial, noi, CSM, ar trebui să ne adresăm Comisiei Parlamentare de verificare a SRI pentru a face verificări dacă s-a respectat sau nu procedura", a declarat judecătorul CSM Norel Popescu, potrivit Romania TV.
Dan Mihalache: Judecatorii care vor sa dea CSAT in judecata sunt in campanie electorala
Noile controverse au plecat de la afirmatiile şefului Cancelariei Prezidentiale, Dan Mihalache, care a spus ca CSAT nu are instrumente pentru a verifica 23.000 de magistrati, aratand ca aceasta prevedere ar trebui regandita. Consilierul prezidential a fost intrebat in privinta raportului CSAT legat de inexistenta unor lucratori operativi ai serviciilor in randul magistratilor si la anuntul UNJR referitor la posibilitatea de a da in judecata Consiliul in acest caz.
'Mi se pare un pic hazardat si am sentimentul ca cineva este intr-o campanie electorala in justitie prin tema aceasta. Exista obligatia legala, nu noi am introdus-o pare-mi-se in 2005 sau 2006, ca CSAT sa verifice aceste lucruri. Daca ma intrebati pe mine este un pic complicat si nu vad aici foarte bine rolul CSAT si poate, intr-o zi, aceasta prevedere ar trebui regandita pentru ca CSAT nu are instrumente la dispozitie pentru a verifica 23.000 de magistrati. (...) Poate sa ia acele declaratii pe propria raspundere si sa le trimita institutiilor, institutiile raspund. Raspunsul institutiilor acesta a fost: nu exista capacitati proprii ale CSAT de a umbla dupa ofiterii acoperiti. (...) Am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost raspunsul institutiilor statului', a declarat Mihalache, la Palatul Parlamentului, informează Hotnews.
Uniunea Judecătorilor ameninţă CSAT cu datul în judecată
Uniunea Națională a Judecătorilor nu este mulțumită de răspunsul Președinției potrivit căruia nu există oameni ai serviciilor printre magistrați și așteaptă publicarea acestor decizii şi a documentelor oficiale pe care se întemeiează concluzia CSAT. În caz contrar, spune judecătorul Dana Gîrbovan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), asociația va lua în considerare posibilitatea actionarii CSAT în judecată, pentru că aceste hotărâri în baza cărora serviciile secrete sunt implicate în justiţie să devină publice.
Uniunea Judecătorilor este nemulțumită, considerand răspunsul CSAT în privinta acoperitilor din Justitie ca fiind neconvingător: ”Aşteptăm publicarea acestor decizii şi a documentelor oficiale pe care se întemeiează, pentru a vedea pe ce perioada de timp au fost făcute verificările şi care au fost serviciile secrete vizate de aceste verificări. Reamintesc pe această cale Preşedinţiei României şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării că nici până azi nu a răspuns solicitării UNJR de a face publice deciziile CSAT „referitoare la relaţia dintre serviciile secrete ale statului cu justiţia, precum şi atribuţiile acestor servicii în domeniul combaterii infracţionalităţii, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate.
Nu se poate vorbi despre o normalitate democratică în România până când relaţia servicii secrete – justiţie nu e perfect transparenţă. Preşedinţia a depăşit deja termenul legal de a răspunde solicitării noastre de comunicare a acestor decizii CSAT.
Dacă nu vom primi răspuns nici în următoarele zile, vom lua în considerare posibilitatea actionarii CSAT în judecată, pentru că aceste hotărâri în baza cărora serviciile secrete sunt implicate în justiţie să devină publice.
Dreptul la un proces echitabil şi o justiţie independenţa este recunoscut şi garantat de Constituţie pentru fiecare cetăţean al acestei ţări. Acest drept nu poate fi efectiv garantat atâta vreme cât există posibilitatea unor influenţe sau implicări în actul de justiţie ale serviciilor secrete, în baza unor decizii care sunt secrete”, scrie Dana Gîrbovan.
CSAT: Nu există ofiţeri acoperiţi în structurile Justiţiei
Administratia Prezidentiala anunţa acum cateva zile că "din dispoziţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii
În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii."
***
Judecatorul Horatius Dumbrava de la CSM a solicitat in mod repetat atât fostului presedinte Traian Băsescu cât şi actualului preşedinte Klaus Iohannis sa verifice daca magistratii sunt sau nu colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii din Romania. "Aveţi un instrument prevăzut de lege care nu a fost aplicat din păcate de 10 ani (...), pe care vă rog să-l puneţi în practică, respectiv art. 7 din Legea 303/2004, care spune foarte clar că CSAT trebuie să facă verificări pentru fiecare procuror şi judecător dacă este sau nu este informator sau colaborator al serviciilor de informaţii", a susţinut Dumbravă, adăugând că toate declaraţiile magistraţilor se află la CSM şi pot fi transmise CSAT.
In luna aprilie a anului trecut Traian Băsescu a declarat, intr-o emisiune la Realitatea Tv, ca după ce s-a instalat la Cotroceni, a cerut Serviciilor să renunţe la recrutarea ofiţerilor acoperiţi din Justiţie. Fostul preşedinte declara atunci: "Susţin categoric că nu s-a respectat Constituţia României din '91 care interzicea magistraţilor să fie ofiţeri acoperiţi. După ce am venit în funcţia de preşedinte, am cerut instituţiilor să renunţe la recrutarea ofiţerilor acoperiţi din Justiţie. Ce s-a întâmplat, nu ştiu."
"O altă problemă e legată de foştii ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Pâna în 2004, serviciile au considerat, ca de altfel şi aceşti magistrati, că pot să încalce Constituţia din 1991 Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, acesti oameni, de teama să nu se afle că au încălcat Constituţia din 1991, sunt şantajabili. Ştiţi care e motivul pentru care am cerut sa se scoata cele 3 milioane de dosare ale fostei Securităţi? Pentru că ele erau folosite de unii din SRI să şantajeze. Ei, cei care au fost acoperiti funcţionează în continuare. (...) Deci asta e o alta problema, pentru că cel care l-a avut pe acoperitul din Justitie poate primi telefon chiar de la ofiterul lui. Cum a fost în cazul lui Ponta dosarul Megapower. Ponta a scos doi din dosar, altul l-a graţiat Iliescu. Eu am atenţionat asupra acestui lucru, pentru ca sistemul să ştie că are aceste probleme", a mai declarat fostul preşedinte la B1 Tv.
CSM sesizeaza CSAT in urma declaratiilor lui Traian Basescu
In urma informatiilor aparute in spatiul public dupa declaratiile presedintelui Traian Basescu, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, in luna mai a anului trecut, să sesizeze Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în vederea verificării tuturor magistraţilor. CSM a trimis atunci CSAT declaraţiile date de judecători şi procurori, in original.
"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, profund îngrijorată faţă de recentele declaraţii publice potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit "câmp tactic" al serviciilor de informaţii, a solicitat azi, 11 mai 2015, CSM, garantul independenţei justiţiei, să verifice dacă toţi procurorii şi judecătorii respectă interdicţia de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiţie", se arăta atunci într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
"SRI trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină "interesul/ atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze", în ce constă în mod efectiv acest "interes", care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa", arata comunicatul citat.
"Aceste declaraţii ale unui fost preşedinte (Traian Basescu, n.r.) sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însă nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat", se preciza în comunicat.
UNJR mai arata ca solicitarea facuta CSM avea la baza si afirmatiile facute de directorul Direcţiei Juridice a SRI intr-un interviu in care acesta preciza ca Serviciul isi mentine interesul pana la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze din instanţă: "solicitarea către Consiliul Superior al Magistraturii vine în urma unui interviu dat de directorul Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, care escaladează afirmaţiile fostului preşedinte şi afirmă că instanţa de judecată a devenit "câmp tactic" de operaţiuni al serviciilor de informaţii. De asemenea, acesta afirmă în acelaşi interviu că "în prezent ne menţinem interesul/ atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze din instanţă", a transmis UNJR.
"UNJR consideră că declaraţiile menţionate ridică o îndoială întemeiată asupra independenţei întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică şi reală a declaraţiilor date anual de magistraţi cum că nu sunt şi nu au fost ofiţeri acoperiţi, cu consecinţa înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligaţie", mai preciza UNJR.
Uniunea arata atunci că Legea magistraţilor, în vigoare de peste zece ani, obligă judecătorii şi procurorii să dea declaraţii anuale pe proprie răspundere că nu sunt lucrători de niciun fel ai serviciilor de informaţii.
Legea nr. 303 din 28 iunie 2004, republicata, prevede la art. 7 ca "Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii".
