Pe aceeași temă
UPDATE Inspecţia Judiciară îl contrazice pe vicepreşedinte CSM, Codruţ Olaru, şi susţine că nu are niciun protocol cu serviciile de informaţii.
"Contrar informaţilor preluate din discursul de astăzi al vicepreşedintelui CSM , domnul procuror Codrut Olaru, începând cu anul 2017, Inspecţia Judiciară nu are nici un protocol în vigoare cu vreun serviciu de intelligence. De la data înfiinţării sale, in anul 2012, Inspecţia Judiciara şi-a desfăşurat activitatea exclusiv în baza legii", informează Inspecţia Judiciară.
Potrivit lui Codruț Olaru, , in urma solicitarilor transmise institutiilor judiciare, dupa cum s-a decis la ultima sedinta de plen a CSM, Inalta Curte, Inspectia Judiciara si Ministerul Public au transmis ca au incheiat protocoale cu SRI. El a precizat ca si la nivelul CSM a fost incheiat un protocol cu SRI, insa acesta a fost anulat in 2017.
"Am primit corespondenta cu entitati din sistemul judiciar dupa cum urmeaza: Parchetul de pe langa ICCJ, ICCJ, IJ, si la nivelul CSM a fost incheiat un astfel de protocol denuntat in 2017 la initiativa tuturor membrilor Consiliului. Toate celelalte entitati din sistemul judiciar, in perioada 2005-2018 nu au incheiat astfel de protocoale. Tot ce am primit la aceasta data, nu sunt atasate protocoalele in forma scrisa. Toata situatia a vizat doar o corespondenta minimala", a declarat Codrut Olaru, citat de ziare.com.
El a adaugat ca protocolale nu au fost atasate fiindca sunt clasificate, insa le-a cerut membrilor CSM sa analizeze protocoalele la nivelul fiecarei institutii.
"Obiectul punctual al acestor protocale, dat fiind faptul ca vorbim despre o corespondenta clasificata, nu a fost atasat, astfel ca membrilor le adresez rugamintea ca, la nivelul institutiilor, sa analizeze punctual aceasta corespondenta. Cred ca ar trebui sa ne mentinem punctul de vedere, sa insistam sa primim toate aceste protocoale si sa le discutam", a mai spus Olaru.
La randul ei, presedintele CSM, Simona Marcu, a adresat plenului propunerea de a transmite institutiilor care au incheiat protocolale cu structurile de informatii solicitari de a analiza in ce masura sunt indeplinite elementele procedurale pentru a incepe desecretizarea protocoalelor.
"Consiliului nu i-au fost transmise aceste documente in materialitatea lor, nu putem sa exprimam alte concluzii. Multe dintre protocoale nu mai sunt valabile. Chiar si cei care avem acces la documente clasificate, avem nevoie sa fie declasificate, propun plenului sa transmita solicitari institutiilor care au incheiat aceste protocoale sa analizeze in ce masura sunt indeplinite elementele procedurale pentru a demara desecretizarea acestor protocoale", a spus Marcu.
Victor Alistar, membru CSM din partea societăţii civile, a cerut declasificarea protocoalelor.
"Deşi suntem Consiliul Superior al Magistraturii, nu avem dreptul de a vedea documente clasificate, motiv pentru care cred că e necesar să se solicite desecretizarea acelor protocoale încheiate de autorităţile din sistemul judiciar, pentru a face o analiză în plenul Consiliului. E o chestiune de procedură", a declarat Victor Alistar, membru CSM din partea societăţii civile, citat de Mediafax.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a cerut amânarea discuţiilor pe motiv că nu poate participa. Şi Gabriela Baltag a cerut amânare.
"Sunt de acord cu colegul Alistar. Deşi sunt membru al CSM, nu m-am uitat pe protocoale şi nu m-aş uita pe unul, dacă nu e declasificat, odată pentru că nu am certificat ORNISS şi pentru că refuz să semnez declaraţie de confidenţialitate. Ce nu vede societatea nu vreau să văd nici eu. Avem un protocol deja clasificat şi a mers în spaţiul public. (...) Cred că sunt foarte multe lucruri de lămurit, este clar că trebuie să facem un pas înainte şi solicit amânarea discuţiilor", a declarat şi Gabriela Baltag, membru CSM.
În şedinţa plenului CSM din 20 martie 2018, s-a transmis o solicitare către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 01.01.2005.
Background
Protocolul SRI-Parchet General,semnat de Coldea și Nițu, prevede ”echipe operative comune”
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, în baza căruia Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.
Responsabilitățile SRI:
- Efectuează, în condițiile legii, la cererea Parchetului, activități specifice în vederea obținerii datelor și informațiilor privind pregătirea sau savârșirea unor infracțiuni prevazute la art.2.
- Pune la dispoziția Parchetului date, informații și documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informații clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru. Aceste informații trebuie să cuprindă suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice și pentru a putea fi valorificate în cadrul urmăririi penale.
- Acordă sprijin pentru completarea informațiilor în cauzele complexe dintre cele prevazute de art.2, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfășoară activități de investigații și supraveghere operativă.
- Acordă sprijin tehnic, prin compartimentele specializate pentru activități necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 91 (1) - 91 (5) și art.98 Cod Procedură Penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice specifice.
- Comunică Parchetului, la cerere sau din oficiu, informațiile obținute din derularea activităților operative de realizare a securității naționale, care prezintă relevanța și pot fi valorificate în cadrul procesului penal.
- Informațiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale Direcției de lnvestigare a lnfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție se comunică exclusiv Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- Efectuează, prin lucrători operativi anume desemnați, activitățile prevăzute in art.224, alin.2 din Codul de Procedura Penala, în cazurile prevazute la art.2.
- La solicitarea scrisă a Parchetului, acordă sprijin tehnic, în condițiile prevăzute de art.91 (1) - 91 (5) din Codul de Procedură Penală, în vederea constatării savârșirii infracțiunilor prevazute în art.2, in condițiile prevăzute de art.465 din Codul de Procedură Penală, în baza unui plan comun de acțiune;
- La solicitarea scrisă a Parchetului, pune la dispoziție, în termen de 15 de zile de la data obținerii, informațiile provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte institutii.
Responsabilitățile Parchetului
- Asigura, prin procurorii specializati, valorificarea informatiilor, datelor, documentelor si materialelor, referitoare Ia initierea/savarsirea de infractiuni, transmise de catre Serviciu, obtinute ca urmare a punerii in aplicare a mandatului, in masura in care cunoasterea acestora este necesara pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale si nu afecteaza derularea activitatilor specifice pentru contracararea amenintarilor Ia adresa securitatii nationale"- articolul 5.
- Pune Ia dispozitia Serviciului, Ia cerere sau din oficiu, date ~i informatii care prin natura lor prezinta interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenintari Ia adresa securitatii nationale.
- Pune Ia dispozitia Serviciului, datele si informatiile referitoare Ia implicarea unor cadre militare sau salariati civili ai acestuia In pregatirea sau savar~irea de infractiuni, daca apreciaza ca, prin aceasta, nu se impiedica sau ingreuneaza aflarea adevarului in cauza"- articolul 7.
- Desemneaza, prin Directia de lnvestigare a lnfractiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism, procurorul in prezenta caruia se executa interventia contraterorista"- articolul 10.
