Cum a rupt cimitirul militar austro-ungar din Valea Uzului protocolul PSD/ALDE -UDMR

Brindusa Armanca | 24.05.2019

Istoria unui cimitir care găzduiește mormintele soldaților căzuți în Primul Război Mondial inflamează azi, la peste o sută de ani, spiritele, producând tensiuni între comunități și între politicieni.

Pe aceeași temă

Primăria Dărmănești intenționa să inaugureze în 17 mai 2019 sola eroilor români în Cimitirul militar din Valea Uzului, înființat pe vremea Imperiului Austro-Ungar, adăpostind ulterior și morminte de soldați căzuți în Al Doilea Război Mondial. Evenimentul nu a mai avut loc, atât din cauza contestărilor venite din partea comunității maghiare din zonă, cât și din cauza unor nereguli privind autorizațiile. Se mai adaugă un incident cercetat acum de poliție, și anume profanarea unor morminte atribuite eroilor români, prin aplicarea unor saci negri pe cruci. Gestul a pus gaz peste foc, tulburând nu doar relațiile între partide și comunități, ci și somnul eroilor.

Mai mult, s-a lăsat cu anchetă penală. Polițiștii au făcut, joi dimineața, percheziții la domiciliul primarului din Sânmartin și la sediul primăriei și au fost emise patru mandate de aducere. Politicienii UDMR din Harghita au protestat în fața clădirii poliției împotriva presupuselor abuzuri. A fost bomboana pe colivă- în cursul aceleiași zile, UDMR a anunțat oficial că rupe protocolul încheiat cu PSD-ALDE. Contextul e oricum tensionat: mai sunt trei zile până la alegerile europarlamentare, iar întrebarea este cum va supravietui majoritatea parlamentară fără UDMR. Pe fondul competițiilor electorale prezente și viitoare, UDMR a găsit o temă cu care să recupereze ceva din pierderea încrederii electoratului său, așa cum arată toate sondajele.

Mormintele disputate

Ce s-a întâmplat în realitate și cum s-a ajuns aici? Autoritățile locale din Dărmănești au amplasat 50 de cruci de beton atribuite unor soldați români, parțial pe morminte de soldați maghiari, așa cum arată documentele păstrate în arhivele maghiare. Asociația Cultul Eroilor, citată de B1 TV, arăta că în cimitirul militar din Valea Uzului sunt înmormântați 794 de eroi maghiari, 121 germani, 22 ruși, 11 români, 3 sârbi, 2 austrieci, 2 italieni și 242 neidentificați. Într-o altă consemnare din 1927, neidentificații figurează ca „inamici”. În luptele din Valea Uzului, armatele române au participat numai o lună și jumătate împotriva celor imperiale, fiind deplasate pe alte fronturi, trupele rusești ramânând să lupte în Valea Uzului, ceea ce explică numărul mic de români căzuți acolo.

Crucile puse ilegitim în 2019 (12 după numărătoarea noastră) au fost marcate de localnicii maghiari cu alte cruci de lemn puse alături de cele din beton și inscripționate cu numele soldaților maghiari care odihnesc acolo. Organizații ale maghiarilor au cerut autorităților să respecte mormintele eroilor unguri și adevărul istoric, regăsit în documente, prin consemnarea numelor soldaților maghiari înmormântați pe acele locuri. Scandalul a izbucnit public atunci când crucile au fost profanate prin acoperirea cu saci de plastic, iar supărarea ambelor părți a fost, cum s-a văzut, atât de mare, încât a dus la ruperea protocolului și anchetă penală.

Istoria tulbure a unui conflict

Agenția MTI a reconstituit întreaga poveste a unui conflict stimulat de încâlceli administrative, încrâncenări naționaliste și straturi suprapuse de istorie pe care unii vor, alții nu vor să le accepte:

„Primăria Dărmăneşti a anunţat, pentru data de 17 mai, inaugurarea solei româneşti în ființată cu sprijinul statului român în Cimitirul militar din Valea Uzului, dar a amânat evenimentul după ce Inspectoratul de Stat în Construcţii a constatat că primăria şi-a eliberat ilegal autorizaţia de construcţie, documentaţia întocmită nedemonstrând în mod clar dreptul de proprietate asupra terenului. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a considerat, de asemenea, ilegală autorizaţia de construcţie”, arată MTI.

„Înainte de 1918, Valea Uzului a fost una dintre cele mai estice aşezări ale Ungariei. Ea a fost înfiinţată într-o poiană pe malul râului Uz, cu curgere spre Moldova, la câţiva kilometri de fosta frontieră de stat. Localitatea este legată printr-un drum de 33 km de Sânmartin, iar spre Moldova, de Dărmăneşti, localitate situată la 21 km distanţă. Din cauza drumului aproape impracticabil, satul s-a izolat şi s-a depopulat. În 2002, mai locuiau aici nouă persoane iar în 2011 doar trei, toţi fiind maghiari. Ultimul locuitor a părăsit satul în 2017. Valea Uzului nu a fost electrificată niciodată. Cele mai reprezentative clădiri ale satului au fost construite în 1942 de către Armata Ungară. În perioada comunistă, clădirile fostei cazărmi de grăniceri au fost cedate spre utilizare judeţului Bacău. Moldovenii au înfiinţat aici o tabără de pionieri, clădirile fiind astăzi abandonate.

Conform legilor în vigoare, localitatea este parte a comunei Sânmartin din judeţul Harghita. Astfel apare şi în Legea 2/1968 privind organizarea administrativ teritorială a României, respectiv în Legea 103/2002 care stabileşte separarea comunei Cozmeni de Sânmartin. Această apartenenţă este confirmată de o serie de hotărâri de guvern şi ordine ministeriale. Ultima, HG 299/2010, a stabilit patrimoniul comunei Sânmartin în care este inclus şi cimitirul militar. Valea Uzului apare în evidenţele de recensământ, precum şi în registrul electoral, ca parte a comunei Sânmartin, iar cimitirul militar apare în administrarea acestei comune, conform Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor pe site-ul Ministerului Aparării Naţionale.

Legea comunistă privind organizarea administrativ teritorială a României nu a trasat graniţele judeţelor exact pe frontiera estică a fostei Ungarii. În zonele muntoase, terenuri din Transilvania au ajuns să aparţină judeţelor din Moldova. Cu toate acestea, Valea Uzului a rămas în Transilvania. Graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău, a fost trasată pe o porţiune de peste 10 kilometri, pe valea râului Uz. Satul se află pe partea judeţului Bacău, dar graniţa judeţului a fost trasată astfel încât să ocolească aşezarea.

După promulgarea Legii 7/1996 care prevede trecerea în registrele cadastrale a limitelor localităţilor, Dărmăneşti a emis pretenţii asupra localităţii Valea Uzului. Punctul său de vedere era întărit de faptul că, la momentul respectiv, aşezarea era accesibilă doar dinspre Moldova. În anul 2001, oficiile cadastrale ale celor două judeţe împreună cu Primăria Dărmăneşti au decis, fără reprezentanţii comunei Sânmartin, ca teritoriul aşezării se află în judeţul Bacău. Acest proces verbal a creat situaţia specială în care, localitatea Valea Uzului este în judeţului Harghita, dar terenul pe care se află aparţine judeţului Bacău. În luna martie a acestui an, Consiliul Local Dărmăneşti a transferat cimitirul din domeniul privat al oraşului în domeniul public, iar pe la mijlocul lunii aprilie l-au şi întabulat.

Pasul mai puţin cunoscut al Carpaţilor a avut o importanţă strategică în timpul celor două războaie mondiale. În urma ofensivei române din august 1916 şi eliminarea trupelor româneşti din Transilvania în octombrie, timp de un an şi jumătate s-a dus în Valea Uzului un război de tranşee, la est de fosta frontieră de stat, între Divizia 39 Infanterie a Armatei Regale Ungare, respectiv Divizia 7 Infanterie a Armatei Române. Trupele româneşti au fost înlocuite în noiembrie 1916 de către unităţi ale armatei ruse. De ambele părţi, luptele s-au soldat cu mari pierderi. De-a lungul luptelor, Valea Uzului s-a aflat pe teritoriul controlat de unguri. În cimitirul militar din localitate armata ungară şi-a îngropat morţii. Armatele române şi ruse şi-au înfiinţat cimitire militare pentru soldaţii căzuţi la est de linia frontului, în zona oraşului Dărmăneşti. În timpul războiului, în cimitirul din Valea Uzului, au putut ajunge doar trupurile unor soldaţi români sau ruşi care au fost înmormântate de Armata Ungară.

Consiliul local Dărmăneşti susţine, în contradicţie cu izvoarele austriece şi ungare, că în Valea Uzului se găseşte un cimitir internaţional înfiinţat între 1926-1927 de către Asociația Cultul Eroilor. Acesta susţine că 1306 de soldaţi români, maghiari, germani, austrieci, italieni, ruşi şi sârbi au fost îngropaţi în cimitir. Pentru a demonstra acest aspect, primăria Dărmăneşti a creat un site care prezintă documente din perioada respectivă ce par să dovedească acest lucru.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ofensiva Armatei Sovietice a distrus în câteva ore poziţiile vânătorilor de munte secui din localitate. În cimitirul militar a fost inaugurat în 1996 un monument în amintirea eroilor celui de-al Doilea Război Mondial, la care, în fiecare an, se ţin comemorări. Cimitirul a fost renovat în ultimii ani de către Consiliul local Sânmartin, cu sprijinulstatului ungar”. (Gazda Árpád)

Foto: Pinti Attila, szekelyhon.ro

Gazda Árpád, MTI

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22