Pe aceeași temă
După cum era de așteptat, Curtea Constituțională a dat dreptate PSD-ALDE și a declarat protocoalele ilegale, dar ar lăsa la latitudinea fiecărei instanței să aprecieze dacă acestea produc efecte asupra proceselor în curs în de desfășurare.
Decizia CCR vine după ce pe 13 decembrie judecătorii constituționali au amânat pronunțarea asupra sesizării lui Florin Iordache (PSD), prezentate în fața Curții pe 28 noiembrie.
Hotărârea CCR va avea un impact major în sute de dosare penale, de corupție, crimă organizată, omoruri prin care probele vor putea fi anulate ca urmare a unor protocoale cu SRI, declarate azi ilegale, și care ar fi provocat un conflict cu Parlamentul, Curtea Supremă și instanțele judecătorești.
De remarcat că vor fi revizuite hotărâri judecătorești definitive, prin eliminarea probelor obținute cu ajutorul ofițerilor SRI. Unul dintre beneficieri este Liviu Dragnea, șeful lui Iordache, care prin această decizie scapă de condamnare și de restul dosarelor penale în care este implicat.
Probele care vor fi eliminate din dosarele în care s-au dat decizii definitive sau care sunt în curs de judecată constau din convorbiri si comunicări telefonice, înregistrari ambientale, filaje, expertize informatice sau tehnice, ori traduceri din limbi rare realizate de traducători angajati in SRI. Sunt probe obtinute de SRI pana in anul 2016, moment in care CCR a decis ca Serviciul sa nu mai faca supraveghere tehnica in dosarele procurorilor.
Amnistie și grațiere dată de CCR
Astfel de probe apar in cazurile de mare coruptie - in care sunt implicate "gulere albe", de crima organizata - in care sunt cercetati lideri interlopi sau chiar in anchete complexe de omor.
Decizia de azi a CCR echivalează cu o ordonanță de aminstie și grațiere penrtu faptele de corupție judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizia judecătorilor constituționali, conduși de Valer Dorneanu, fost senator PSD, contrazice hotărârii Curții de Apel București, care a a stabilit intr-o decizie fara precedent ca aceste protocoale nu sunt acte administrative, ci simple intelegeri intre doua parti, intelegeri care nu au produs efecte juridice.
Curtea de Apel Bucuresti a motivat ca scopul emiterii lor nu a fost producerea de efecte juridice de sine-statatoare, specifice dreptului administrativ, ci doar stabilirea unor proceduri interne de lucru, de cooperare institutionala in domeniul securitatii nationale, astfel cum acesta este definit de Legea nr 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.
Liviu Dragnea, principalul beneficiar al deciziei CCR
Sesizarea CCR in acest caz a fost semnata de vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, deoarece presedintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atributiile sale, pentru ca numele său să nu apară într-o speță în care este direct interesat pentru a-și albi cazierul.
Mass-media a speculat ca o decizie CCR de constatare a conflictului constitutional in acest caz ar fi favorabila lui Liviu Dragnea. Motivul: in dosarul Tel Drum, in care politicianul este cercetat la DNA, sunt mai multe interceptari telefonice realizate de ofiterii SRI. In plus, astfel de interceptari sunt si in dosarul Referendumul, in care politicianul a fost condamnat deja definitiv la 2 ani de inchisoare cu suspendare.
Initiativa Romania chiar a facut o plangere impotriva lui Iordache, care a trimis sesizarea la CCR pentru a masca un conflict de interese in cazul lui Liviu Dragnea.
"Folosind institutiile statului prin interpusi, presedintele Camerei Deputatilor pune in miscare de aproape 2 ani mecanisme institutionale si de legiferare care au un singur scop: eliminarea raspunderii penale a domnului Liviu Dragnea in dosarele in care a fost condamnat sau inculpat", acuza Initiativa Romania.
Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, la sedinta CCR din 28 noiembrie, cand s-a dezbatut public acest caz, a explicat ca activitatea SRI este verificata de catre Parlament, iar daca Legislativul si-ar fi indeplinit in mod corespunzator atributia constitutionala, ar fi identificat din vreme situatia sesizata la CCR privind protocoalele cu SRI.
Magistratul a insistat pe faptul ca judecatorul, cand analizeaza probele din dosar, verifica si legalitatea modului in care acestea au fost obtinute.
Iuliana Nedelcu a enumerat mai multe decizii date de Guvern sau CSAT privind combaterea luptei impotriva coruptiei si face trimitere la recomandari ale diverselor institutii internationale, privind cooperarea cu servicile secrete. În concluzie nu există conflict constituțional.
Deciziile CCR, previzibile
Florin Iordache are însă încredere deplină în Curtea Constituțională care dă dreptate pe bandă rulantă PSD-ALDE.
Autorul Ordonanței 13, Florin Iordache, susținător al lui Liviu Dragnea, a sustinut ca ofiterii SRI actionau ca veritabile organe de cercetare secrete, iar, prin incheierea acestor protocoale, a fost stirbit atributul suveran al instantelor de a se pronunta asupra litigiilor.
"Prin incheierea acestor protocoale secrete cu SRI au fost modificate continutul normelor penale, Ministerul Public a interferat in judecata unor dosare, atata timp cat protocoalele erau secrete", a explicat Iordache.
"Ministerul Public a incalcat ordinea de drept si a creat un conflict constitutional. Solicit restabilirea suprematiei Constitutiei", a fost concluzia vicepresedintelui Camerei Deputatilor.
Comentarii 4
ion ion - 01-17-2019
Parca CCR ar fi bordel si vinde placeri lui Dragnea ,Laurentiu draga ai mare grija atunci cand alegi titlul articolului.
Răspunde?????? - 01-16-2019
Deci, CCR se pronunță în locul Inspecției Judiciare, al CSM și chiar al instanțelor judecătorești, despre actele administrative de gestiune ale Parchetului General ? I-ați zice, "răspuns cu amabilitate și operativitate",al CCR, la solicitările unor politicieni ce probabil nu ar putea aștepta, și datorită activităților extinse pe care le desfășoară, parcurgerea chiar a tuturor etapelor stabilite de lege, la alte instituții, pentru solicitări precum cea adresată către CCR ? O decizie a CCR ce amintește și de faptul că nici Tăriceanu nu are chiar așa de multă "lejeritate a programului" încât să aștepte la rând, cu celelalte persoane ,pentru a obține ceea ce legea îi solicită să obțină de la instituțiile statului, ? Opinați că Parchetul General ar putea solicita Inspecției Judiciare și CSM, cei care au atribuții referitoare la funcționatea și organizarea Parchetului General, să se pronunțe despre legalitatea protocoalelor, domeniu juridic unde CCR nu are atribuții, chestiunile de legalitate fiind un chestiuni de responsabilitatea Inspecției Judiciare, a CSM , a ÎCCJ ? Remarcați totuși că protocoalele sunt acte administrative de gestiune , întocmite între instituții, în baza legii, care descrisciu relațiile instituționale, funcționale, organizaționale, stabilite de lege ?
RăspundeIrina - 01-16-2019
Cum este posibil ca pamantul si dumnezeu sa mai suporte aceste inselaciuni ,mizeri,furaciuni,etc.A distrus o întreagă generație de copii,de oameni.Drumurile si pădurile.Nervi a tuturor.Toti isi vor schimba naționalitatea de durere,de legile care sunt ,de mizeria din tara,de oameni care iti vorbesc de sus care nu au cum sa se apere. Școlile si amărâți de copiii care se chinuie prin zăpezi noroaie sa meargă la școală și în școală nu au un wc.,nu au încălzire.Spitale mizerabile care nu se schimba cerceafurile.WC.mizerabile ,igrasie, mancare cu viermi,Etc. In ce epica trăim?in razboi cu politicieni cu criminali.etc.
Răspundevasile - 01-16-2019
Hotararile astea sint ca loviturile de bici. Curtea ne biciuieste. Oare de ce?
Răspunde