Pe aceeași temă
„Curtea constata ca legea bugetului de stat, prin derogarea realizata, a modificat, pentru anul 2021, o lege in vigoare, depasind sfera de relatii sociale pe care aceasta are aptitudinea constitutionala sa o reglementeze. Astfel, textul criticat, in loc sa se subsumeze obiectului de reglementare al unei legi bugetare, in sensul de a identifica veniturile bugetare care sa sustina cheltuiala bugetara reglementata de Legea nr. 31/2007, a procedat la eliminarea acestei cheltuieli", arata motivarea judecatorilor CCR.
Totodata, magistratii Curtii precizeaza ca sintagma "conform legilor bugetare anuale" din cuprinsul art. 20 alin.(1) din Legea 31/2007 nu poate fi interpretata in sensul ca prin aceste legi se stabileste daca se acorda sau nu subventia, pentru ca acordarea insasi a subventiei este reglementata prin Legea 31/2007 si o lege bugetara nu poate lasa fara consistenta normativa un text de lege care trebuie luat in considerare pentru constructia bugetara.
Astfel, "aceasta sintagma exprima ideea de stabilire in concreto a cuantumului anual al acestei subventii pentru asigurarea functionarii Academiei, si nu de retragere/eliminare temporara pe diversi ani a acestei subventii".
"Rezulta ca articolul 38 din Legea 15/2021 incalca principiul legalitatii dintr-o dubla perspectiva: procedurala - subsumata exigentelor legilor adoptate in sedinta comuna sau separate ale celor doua Camere si, implicit, a majoritatii de vot cerute din randul deputatilor si senatorilor - art.65 alin.(1) si (2) lit.b) si art.76 alin.(2) din Constitutie - si materiala - subsumata faptului ca excedeaza sferei de relatii sociale pe care legea bugetului are aptitudinea constitutionala sa o reglementeze - art.138 alin.(2) din Constitutie. Prin urmare, textul criticat incalca principiul legalitatii, in componenta sa referitoare la suprematia Constitutiei, consacrat de art.1 alin.(5) din Constitutie, prin raportare la art.65 alin.(1) si (2) lit.b), art.76 alin.(2) si art.138 alin.(2) din Constitutie. Incalcarea acestei obligatii constitutionale atrage implicit afectarea principiului statului de drept", mai spune motivarea CCR.
Academia Oamenilor de Știință din România, controversata instituție care o are pe Ecaterina Andronescu membru fondator și președinte al Secției “Științe chimice”, a fost permanent criticată în mediul de cercetare pentru lipsa de relevanță științifică a activității, dublată de bugete extrem de generoase alocate anual. Chiar și președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea care acordă subvenții acestei organizații.
La momentul aprobării legii bugetului de stat pe 2021, AOSR susținea că este victima “unor atitudini și atacuri nedemne din partea unor medii și a unor forțe politice, menite a discredita instituția în mediul public, de a-i distorsiona imaginea și de a-i submina statutul.
“Decizia politică” a guvernului de a tăia bugetul Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR) este o “lovitură decisivă, care nu poate determina decât un rezultat, desființarea ei”, arată instituția într-un comunicat de presă. Aceasta susține că acesta ar fi rezultatul unor acțiuni de “discreditare” care “par a exprima un proiect politic”, se plâng membrii acestei instituții.
Ce este Academia Oamenilor de Știință din România – AOSR
“Nu au fost primiţi sau aveau şanse mici de a fi primiţi în Academia Română şi şi-au făcut propriile Academii”, pentru apartenența la care primesc indemnizație lunară de la stat, dezvăluie Digi 24, într-o anchetă despre cele 4 academii finanțate de la bugetul de stat și care există pe lângă Academia Română: Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Academia de Ştiinţe Tehnice, Academia de Ştiinţe Medicale şi Academia de Ştiinţe Agricole.
Însă după cum declara la Digi24 academicianul Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, „există fel de fel de academii, ceea ce este mai mult decât o eroare, este o confuzie totală (…) Au sărit în sprijinul acestei idei confuze, care creează o mare confuzie, au sărit oameni din Parlament care voind să fie ei înşişi academicieni, au şi reuşit şi au legiferat această academie“.
“În Academia Română există această amărăciune că funcţionează academii paralele care sunt finanţate din banii publici“, spune actualul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care adaugă: “Nu văd raţiunea, decât nişte interese private, a existenţei unei asemenea instituţii, repet, finanţate de la bugetul de stat. Probabil că frustrarea unora dintre membrii importanţi ai societăţii, inclusiv dintre cei cu rol politic, mă gândesc, frustrarea de a nu fi putut intra în Academia Română“.
Din AOSR fac parte peste 350 de membri, numeroși foşti şi actuali politicieni de la toate partidele, inclusiv fostul preşedinte Ion Iliescu, senatorul PSD Ecaterina Andronescu care a condus secţia de ştiinţe chimice a AOSR, Anghel Stanciu – fost deputat PSD cu şase mandate, Ion Basgan – fost senator PNL, Aurel Vainer – deputat al minorităţilor naţionale, Şerban Valeca – actual senator PSD, Petru Andea – fost deputat PSD cu trei mandate, Ivan Cismaru – fost senator al Partidului Democrat, Ion Solcanu – fost senator PSD, Nicolae Robu – fost senator PNL, relatează Digi 24.
Jurnaliștii de la Digi 24 arată că în 2019 AOSR a primit de la bugetul de stat peste 10,5 milioane de lei, adică peste 2 milioane de euro, din care aproape 6 milioane de lei s-au dus pe indemnizaţiile membrilor. Membrii titulari primesc o indemnizaţie lunară brută de 2.000 de lei, membrii corespondenţi 1.400 de lei brut, iar cei de onoare 1.000 de lei brut, notează Digi 24, care precizează că salariul președintelui AOSR Adrian Badea este echivalent cu al unui ministru: 21.840 de lei brut, el fiind ajutat de doi vicepreşedinţi şi un secretar care sunt asimilaţi, din punct de vedere al salarizării, cu secretarii de stat: cu 16.640 de lei brut.
Foto: Preşedintele AOSR este Adrian Badea, iar salariul său este echivalent cu cel al unui ministru: 21.840 de lei brut.
