Pe aceeași temă
'In baza art.345 alin. 3 Cod procedura penala dispune ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DNA sa precizeze acuzatia penala in raport cu incheierea de declinare a judecatorului de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si daca mentine trimiterea in judecata, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii. Cu drept de contestatie odata cu incheierea prin care judecatorul de camera preliminara se va pronunta asupra cererilor si exceptiilor', se arata in decizia Curtii de Apel Bucuresti.
Art. 345 alin. 3 prevede: 'In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei'. Prezenta joi la Curtea de Apel Bucuresti, Elena Udrea a declarat ca procurorii au facut un rechizitoriu 'prost', iar judecatorii au decis sa trimita dosarul inapoi la DNA.
'Acest dosar a avut asa un traseu interesant si determinat de greselile flagrante ale procurorilor. In graba lor de a trimite dosarul in instanta, procurorii au facut un rechizitoriu prost. Nu ne miram ca ei fac rechizitorii proaste, pentru ca oricum le fac la comanda si cu tinte si ca urmare nu intotdeauna le intra 'pe culoar', cum spunea domnul Dragomir, fost ofiter SRI. Acest dosar nu a intrat 'pe culoar', a ajuns la Curtea de Apel Bucuresti, desi au incercat, stiti ca initial au trimis dosarul tot la completul care ma condamnase inainte. Pana la urma a ajuns la Curtea de Apel si instanta a constatat, astazi, ca nu se intelege din rechizitoriu pentru care fapte si pentru ce am fost eu anchetata in acest dosar, eram ministru, nu eram ministru. E un rechizitoriu prost, la ordin, intr-un dosar inceput in campania din 2016, cu tinta la vremea aceea Traian Basescu si care la final a ajuns sa fie restituit procurorilor', a sustinut Udrea.
Initial, in luna mai, DNA a trimis acest dosar spre judecare la ICCJ, instanta care a decis insa pe 6 iulie ca nu are competenta sa judece cauza dupa calitatea persoanei, respectiv calitatea pe care o avea Elena Udrea in anul 2009. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Bucuresti, care, la randul ei, a decis, pe 19 iulie, ca nu are competenta in acest caz. In final, Instanta suprema a decis din nou, pe 1 august, ca dosarul sa se reintoarca la Curtea de Apel Bucuresti.
Pe 24 mai, DNA i-a trimis in judecata pe Elena Udrea, Ioana Basescu si jurnalistul Dan Andronic in dosarul privind finantarea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din 2009. Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului, implicata direct in campania lui Traian Basescu, candidat la alegerile prezidentiale din 2009, a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor de instigare la luare de mita (2 fapte) si spalare a banilor (5 fapte).
Ioana Basescu, notar public, fiica fostului presedinte Traian Basescu, a fost acuzata de instigare la delapidare si instigare la spalarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic - de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului. In dosar, au mai fost deferiti justitiei Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltarii, acuzat de luare de mita; Victor Tarhon, fost presedinte al Consiliului Judetean Tulcea, acuzat de luare de mita; Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societati comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.
Procurorii sustin ca, in cursul anului 2009, in contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, au fost colectate sume de bani provenite din infractiuni de coruptie, delapidare si evaziune fiscala care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate in campania electorala. 'Legatura dintre persoanele care obtineau banii pe cale nelegala si prestatorii de servicii legate de campanie era realizata de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidati si, din aceasta pozitie, coordona atat achizitiile de servicii de campanie, cat si persoanele care au actionat ca intermediari pentru platile realizate, astfel incat sumele de bani sa ajunga la societatile prestatoare. Remiterea foloaselor infractionale s-a disimulat prin contracte fictive incheiate cu firme care prestau in realitate servicii in cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradala, tiparire de afise, reclame publicate in mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole si prestarea de servicii de consultanta', mai spune DNA.
