Pe aceeași temă
Statul a pierdut sute de milioane de euro venituri nerealizate, prin contractarea de sisteme informatice care nu au funcționat niciodată, cumpărarea unor servicii care intrau în atribuțiile angajaților din diferite instituții, prin garantarea unor credite despre care nu se știe pe ce s-au dus, decontarea unor lucrări niciodată efectuate și cumpărarea de bunuri neevaluate corect, spune un raport al Curții de Conturi dat publicității joi și care se referă la situația descoperită în instituțiile statului în 2013.
Impactul asupra veniturilor bugetare şi al plăţilor efectuate din bugetele publice a fost, în anul 2014, de 5,092 miliarde de lei, din care 2,719 miliarde provin venituri nestabilite şi neîncasate, iar 2,372 miliarde de lei, din prejudicii constatate în 6.510 cazuri, contabilizează Curtea de Conturi.
Numai din plățile pentru produse/lucrări/servicii, neexecutate/nerecepționate în cantitatea facturată și plătită s-au plătit 175 milioane lei, se menționează în Raportul Curții.
Sistemul Informaţional de Management pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU)
Sistemului Informaţional de Management pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU) nu este operațional nici în prezent, deși procedurile au fost demarate acum 10 ani, când România a luat împrumutul nr. 4736 RO de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD).
Implementarea a început în 2008, prin licitarea contractului. A fost declarat câștigător consorțiul S&T România (subsidiara locală a companiei austriece cu același nume) şi APD Communications Ltd. (Marea Britanie), iar suma este de 6,5 milioane de euro, potrivit Hotnews.
Dacă ar fi fost implementat, sistemul ar fi putut ajuta evitarea unor tragedii precum cea întâmplată în munții Apuseni, când s-a prăbușit un avion SMURD. Cu ajutorul SMISU, Inspectoratil de Urgență poate prelua informațiile transmise prin 112, astfel încât acțiunile să poată fi coordonate eficient.
ANSVA, informatizare inoperabila
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) a implementat, în 2003 și 2004, un sistem informatic pentru identificarea și înregistrarea bovinelor (SNIIA), finanțat prin Programul PHARE și cofinanțat din fonduri naționale prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR). Contractul a fost acordat consorţiului german Casley, în asociere cu firma autohtonă IQ Management.
Sistemul nu a fost folosit, dar în 2013 Autoritatea a semnat pe 12 noiembrie 2013 un contract cu SC IQ Management SRL, contract prin care ANSVA acceptă decontarea retroactivă a unor prezumtive „servicii de furnizare informații cu privire la evenimentele consemnate referitoare la animalele din speciile bovine și bubaline” executate în perioada 01.04.2006 - 30.09.2013, prin invocarea unor prevederi contractuale neangajante și neaplicabile la data încheierii contractului, potrivit Raportului.
Acționar IQM asociat cu un clan mafiot de pe Costa de Azur
Amintim că firma IQM a fost autorizată de către ANSVSA, în 2004, să desfăşoare atât activitatea de distribuire a crotaliilor pe teritoriul României, cât şi activitatea de administrare a SNIIA, lucru declarat ulteiror incorect de către Consiliul Concurenței.
Societatea a făcut la la începutu anilor 2000 mai multe afaceri cu ANSVA, printre altele a realizat și paginile web ale celor 42 de direcții sanitar-veterinare judetene, a câte 10.000 de euro fiecare, sumă considerată de Corpul de Control al Ministerului Agriculturii ca fiind exagerată.
Firma IQ Management a fost înfiinţată de Ovidiu Vladu, asociat în Meta Pro SRL cu frații Pascal și Frank Perletto, șefii unui clan mafiot de pe Coasta de Azur. Pascal Perletto a fost condamnat de un tribunal francez, în 1998, la 20 de ani de închisoare pentru trafic de droguri în Brazilia, Maroc și Franța. A fost eliberat condiționat în 2011 și împușcat în cap, cu 6 gloanțe, trei luni mai târziu, într-un schimb de focuri.
Ministerul pentru Societatea Informațională, firme angajate să facă munca salariaților
În anul 2013, ministerul a achiziţionat servicii de consultanţă tehnică prin 3 contracte de servicii, deși acestea intră în atribuţiile de serviciu ale personalului MSI încadrat la Direcţia Generală pentru Politici şi Programe în Domeniul Societăţii Informaţionale, spune Curtea Constituțională.
Care este consultanța la care se referă Curtea de Conturi
1. Achizitia serviciilor necesare asigurarii managementului de proiect, respectiv „Unitatea de implementare a proiectului RO-NET-Construirea unei infrastructuri nationale de broadband in zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale”
Contractul, acordat pe 15 februarie 2013, a fost estimat de minister la 3,9 milioane de lei și achiziționat de Aego Business Consulting SRL cu 901.716 lei.
Au fost depuse 12 oferte, din care 8 declarate admisibile, dintre care cea mai scăzută a aparținut Aego Business Consulting SRL.
2. Al doilea contract, atribuit pe 8 ianuarie 2013, este cel pentru „ Servicii de consultanta in domeniul evaluarii proiectelor aferente Axei Prioritare 3, Domeniul Major de Interventie 3, Operatiunea 3.3.1 - Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate si a altor aplicatii electronice pentru managementul afacerilor si Operatiunea 3.3.2 - Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comert electronic si a altor solutii electronice pentru afaceri”.
A fost câștigat de EFK Financial Proiect SRL, Cromos SRL, Tom SolutionS, Deloitte Consultanta, Quantrio Consulting, Confero Finance SRL, OPEN GOV și E-Factor Solutions, pentru o sumă maximă de 3 milioane de lei, fără TVA.
3. Achizitia de servicii de management financiar si control
Valoarea maximă a contractului a fost de 9.397.200 lei, iar licitația a fost câștigată de EFK Financial Proiect SRL, KPMG Romania SRL, Cognos Business Consulting și European Profiles SA.
Toate firmele câștigătoare dețin și alte contracte cu statul.
Auditul fondurilor europene. Valoarea totală a neregulilor: 240 milioane lei
Au fost verificate peste 2.260 de proiecte/contracte/măsuri finanțate din fondurile comunitare, cuprinzând 650 de entități (publice și private) și un număr de peste 1.450 de proceduri de achiziție în valoare totală de peste 15 miliarde lei. În cadrul misiunilor de audit privind verificarea cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2013, Autoritatea de Audit a verificat 25,6% din totalul acestor cheltuieli. Valoarea totală a neregulilor cu impact financiar identificate în cadrul cheltuielilor verificate a fost de 240.011.000 lei. Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă cu privire la aspectele constatate în cazul a 26 de beneficiari.
Contracte păguboase ale Ministerului de Interne
1. Contractul de furnizare nr. 601173/16.10.2009 încheiat cu SC 2K TELECOM SRL (din grupul de firme controlat de Sebastian Ghiță) pentru realizarea sistemului Call Center (rețeaua voce-date din cadrul Centrului de Contact). Contractul a costat 2,4 milioane de euro.
la data efecturii misiunii de audit, sistemul Call Center nu era funcțional, deși contractul a fost încheiat în data de 16.10.2009, cu o durată inițială de 26 de luni. Perioada a fost modificat prin 11 acte adiționale pân la data de 31.12.2014
perioada mare de derulare a acestui contract are ca efect uzura morală a echipamentelor și a soluiilor software alese, situație care genereaz cheltuieli suplimentare de upgradare
contractul conține neconcordanțe cu privire la stabilirea perioadei de garanție, nemenționându-se ce se întâmplă cu garanția acordată la livrare pentru echipamentele deja instalate și care expiră începând cu data de 01.07.2014
prin contract au fost incluse servicii de mentenanță, garanție și suport în valoare de 432 mii lei cu TVA, contrar legii
pe de altă parte, Centrul de Contact este proiectat ca un Call Center – interfață unică de acces la informații pentru societatea civilă și nu are ca efect creșterea capacitii de comunicare în cadrul MAI;
2. Contractului de furnizare nr. 1.067.637/08.04.2010, încheiat cu SC ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA SRL pentru realizarea unei rețele de comunicații interne. Valoare de aproximativ 8,9 milioane euro, contract acordat în 2010.
deși contractul a fost încheiat în anul 2010 pe o perioadă de 20 de luni, ulterior, prin nou acte adiționale, punerea în funcțiune a sistemului a fost prelungită pe o perioad de 65 de luni până la data de 31.10.2015;
soluția de instalare aerian a rețelei de fibră optic, adoptat de către autoritatea contractant în caietul de sarcini, nu este pertinent, întrucât în municipiile Râmnicu-Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc și Zalău nu a fost posibilă aplicarea acesteia
deși contractul nu conține prevederi referitoare la predarea în custodie a unor materiale, ministerul a predat în custodia SC ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA SRL cablul de fibră optică
rețelele de comunicații finalizate în cadrul acestui contract, care conform anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public și regimul juridic al acesteia reprezintă bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului, nu au fost cuprinse în inventarul public centralizat la valoarea corespunzătoare surselor bugetare utilizate
