Pe aceeași temă
Decizia a fost luata in majoritate, 3 judecători din 5 au fost pentru sesizarea CJUE. Sentința poate fi atacata cu recurs in cazul suspendării procesului, relatează Ziare.com.
Întrebările preliminare au scopul de a lămuri cine are întâietate în cazul proceselor cu fraude europene, o decizie a CCR sau legislația europeană?
Cererea pentru transmiterea întrebărilor CJUE a fost formulată de procurorul DNA, în timp ce avocații apărării au pus concluzii de respingere a sesizării ca inadmisibilă, ca neîntemeiată sau nelegală.
Este vorba despre procesul in care Elena Udrea, dar și alți inculpați din dosarul Gala Bute, contestă condamnarea definitivă la 6 ani de închisoare, în baza deciziei CCR privind completurile de 5 judecători.
Magistratii care judeca dosarul Gala Bute - Elena Udrea au ridicat luna trecuta, din oficiu, aceasta problema, in contextul in care Elena Udrea este acuzata in acest dosar si de o tentativa la folosirea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete pentru obtinerea pe nedrept de fonduri europene.
Procurorul DNA a pus astazi concluzii de sesizare a CJUE cu mai multe intrebari preliminare: „Acest caz trebuie judecat la CJUE in procedura accelerata".
"Chestiunea de drept este necesara pentru rezolvarea litigiului. Chestiunile identificate de instanta sunt necesare, pentru ca neaplicarea unei decizii CCR este considerata o abatere disciplinara. Sunt intrunite conditiile", a declarat procurorul DNA.
Romania, prin sistemul sau judiciar, se asigura ca aplicarea dreptului comunitar este realizata prin angajamentele asumate, precizeaza procurorul DNA.
„Suspendarea procesului este obligatorie, in cazul in care sesizati CJUE, potrivit dispozitiilor in vigoare", conchide procurorul.
Întrebările preliminare:
Aplicarea prioritara a dreptului UE privind protejarea intereselor financiare ale comunitatii europene permite unei instante nationale sa inlature aplicarea unei decizii a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR)?
Cine are prioritate in acest caz, principiul protejarii fondurilor europene sau o decizie CCR?
Pe de alta parte, avocatul lui Rudel Obreja cere respingerea sesizarii CJUE, atat ca inadmisibila, dar si ca ar fi neintemeiata.
"Noi consideram ca suspendarea procesului este obligatorie daca cererea de sesizare este admisibila si intemeiata", explica aparatorul.
Pe de alta parte, avocatul lui Tudor Breazu, fostul administartor al fermei de la Nana detinute de Elena Udrea, sustine ca sesizarea CJUE este inadmisibila si nelegala.
"UE nu are nicio competenta sa se stabileasca cum se constituie completurile de judecata. Acesta este o competenta nationala", a explicat avocatul.
Avocatul Veronel Radulescu, care o reprezinta pe Elena Udrea, explica ca sesizarea CJUE este inadmisibila.
"Un coleg a spus inaintea mea ca prin semnarea tratatelor semnate de Romania cu Uniunea Europeana a trasferat o parte din suveranitatea sa. Dar asta nu este valabil si in cazul Constitutiei Romaniei. Noi nu sesizam cu o decizie a CCR, ci cu o prevedere a Constitutiei. Asta inseamna o renuntare la suveranitate. Asta este extrem de discutat", spune avocatul Elenei Udrea.
Potrivit acestuia, decizile CJUE sunt aplicabile pentru toate statele membre ale UE: „Nu stiu cum ar primi curtile constitutionale din Germania si Franta o astfel de decizie."
Cele trei intrebari nu s-ar referi la un drept fundamnetal al unui om, ci la o disputa intre doua institutii, ICCJ si CCR.
„In situatia in care veti preciza ca trebuie sa faceti aceasta sesizare, pe care o apreciem inadmisibila, neintemeiata si chiar riscanta din punct de vedere al imaginii Romaniei in UE, este prevazuta in lege necesitatea suspendarii cauzei pana la obtinerea raspunsurilor de la instanta euopeana", a conchis Veronel Radulescu.
Cele trei întrebări adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:
Articolul 19 alin. 1 din TUE, articolul 325 alineatul (1) TFUE, articolul 1, alineatul 1, literele a) si b) si articolul 2, alineatul 1 din Convenția elaborata in temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si principiul securității juridice trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa aprecieze asupra legalitatii compunerii unor complete de judecată cu consecinta crearii premiselor necesare admiterii unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive pronunțate intr-un interval de timp?
Articolul 47, alineatul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul ca se opune constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a caracterului lipsit de independenta si impartialitate al unui complet din care face parte un judecator avand functie de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci in baza unei reguli transparente, cunoscute si necontestate de parti, regula aplicabila in toate cauzele completului respectiv, hotararea adoptata fiind obligatorie potrivit dreptului intern?
Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, pronuntata intr-o sesizare vizand un conflict constitutional, obligatorie in dreptul national.
