Pe aceeași temă
„PSD a fost şi rămâne un partid al sărăciei, un partid care crede că o Românie subdezvoltată poate să îi asigure acea clientelă politică cu care ne-a obişnuit şi cu care a ţinut România în subdezvoltare timp de 30 de ani. Am o veste şi pentru domnul Ciolacu şi pentru membrii PSD care îl susţin – acest program include peste 29 miliarde de euro şi România se va dezvolta, aşa cum a încercat PSD să nu se întâmple în toate guvernele pe care le-a avut până în acest moment. Vreau să fiu foarte clar – consultările care se desfăşoară în aceste zile sunt fireşti. Vom răspunde la ele, vor veni probabil altele, astfel încât în momentul în care Comisia Europeană va da avizul final al acestui program, să avem într-adevăr un program şi nişte proiecte care să facă o schimbare semnificativă şi vizibilă pentru fiecare cetăţean al României”, a afirmat Dan Barna, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la Sibiu, potrivit News.ro
Acesta a completat că PNRR va fi aprobat de către Comisia Europeană.
„A spus-o şi premierul şi o confirm şi eu, prin rolul de coordonare pe aceste ministere care implementează PNRR – programul nu a fost respins, nu a fost retras. Este o consultare firească. Programul va fi aprobat. România va avea această resursă şi până în 2026 vom avea cu toţii şansa să vedem proiecte majore, importante, care nu au existat niciodată în România”, a mai spus Barna.
Comisia Europeană a început evaluarea aprofundată a planurilor de redresare şi rezilienţă pe care le-a primit şi va acţiona în strânsă colaborare cu statul membru în cauză pentru a clarifica orice potenţială întrebare, scopul fiind utilizarea optimă a fondurilor, precizează CE după apariţia informaţiilor referitoare la obiecţiile sale faţă de PNRR.
Ministrul Proiectelor Europene Cristian Ghinea i-a propus liderului PSD Marcel Ciolacu, după obiecţiile Comisiei Europene faţă de PNRR şi după criticile dure ale liderului social-democrat, ca, dacă Planul nu va fi aprobat, el să demisioneze de la minister, iar dacă va fi aprobat, cel care demisionează să fie Marcel Ciolacu, care să se retragă de la conducerea partidului, termenul fiind 30 septembrie.
Liderul PSD Marcel Ciolacu i-a răspuns ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi a afirmat că „Ghinea n-a convins pe nimeni cu inteligenţa sa, dar i-a zăpăcit pe toţi cu tâmpeniile sale”. Ciolacu l-a numit pe Ghinea „un dezastru” şi un „un ministru zero”.
Și Comisia Europeană consideră că nu se poate vorbi de o respingere a programului trimis de România: „Schimburile de opinii sunt perfect normale” se arată într-un răspuns trimis de purtătorul de cuvânt al CE către G4Media.ro. România a solicitat o lună în plus pentru evaluarea PNRR.
BREAKING Comisia Europeană anunță că PNRR nu a fost respins. ”Schimburile de opinii sunt perfect normale”. România a cerut o lună în plus pentru evaluare
”Comisia a primit planul de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă și a început evaluarea planului. Acest proces este în curs, așa că informația potrivit căreia Comisia Europeană a respins planul României nu e corectă”, arată executivul european în răspunsul pentru G4Media.ro.
Mai mult, instituția condusă de Ursula von der Leyen arată că ”aceste schimburi (de opinii – n.red.) sunt perfect normale și reprezintă o parte a procesului de evaluare, așa cum e prevăzut în Regulamentul RRF, articolul 19.1 (RRF este mecanismul UE prin care este reglementat modul de alocare pentru planurile de reziliență ale statelor membre”.
Comisia Europeană mai arată că Romania a cerut o extindere a perioadei de evaluare, acceptată de Comisie. Potrivit informațiilor G4Media.ro, România a cerut în plus o lună pentru evaluare, iar celelalte state membre care au cerut o asemenea extindere sunt Suedia, Slovenia, Polonia și Croația. În plus, alte patru state membre nu au trimis nici până acum Comisiei Europene planurile naționale de relansare, moment în care și ele ar putea cere o extindere a perioadei de evaluare.
Reamintim că autoritățile de la Bruxelles au transmis reprezentanților României mai multe observații extrem de critice, pe mai multe componente, de la infrastructură până la educație, potrivit unor documente obținute de HotNews.ro. Cele mai multe critici se referă la faptul că nu sunt justificate costurile, că unele sunt supraestimate, că sunt neconcordanțe între sume, că lipsesc metodologiile de calcul și că au fost furnizate informații neclare legate de proiecte.