Pe aceeași temă
Curtea de Conturi a stabilit în 2016 că Primăria Sector 1 a plătit nelegal către compania Romprest 94 milioane de lei. Instituția publică a eșuat, însă, să recupereze banii din cauza unei erori de procedură: procesul a fost deschis în numele primarului, și nu al Consiliului Local, dezvăluie jurnalistul Virgil Burlă, într-un text publicat de Europa Libera.
În 2017, Sectorul 1, prin primarul Dan Tudorache dădea în judecată compania Romprest și cerea în instanță recuperarea a 118 milioane de lei. Suma reprezenta, în opinia Primăriei, o plată nelegală, realizată în urma indexării incorecte a tarifelor de salubritate.
Primăria cerea atunci Tribunalului București „obligarea pârâtei la restituirea sumelor încasate nelegal, în conformitate cu tarifele stabilite prin actul aditional nr 7 din data de 12.06.2012 respectiv a sumei de 94.157.016 lei și a penalităților de întârziere în sumă totală de 23.747.644 de lei”, se arată în cererea de chemare în judecată. Avocatul Primăriei Sector 1 a fost Flavia Teodosiu.
Procesul a fost deschis după ce, în octombrie 2016, Curtea de Conturi a efectuat un control la Primăria Sector 1 și a decis că instituția a plătit nelegal din bugetul local, în perioada 2013 – 2015, suma totală de 94.157.016 reprezentând „tarife indexate în baza unui indice de consum stabilit nelegal și penalități în sumă totală de 23.747.644 de lei”. Ajustarea tarifelor în favoarea Romprest s-a efectuat printr-un act aditional al contractului, aprobat de Consiliul Local, act semnat în iunie 2012.
Acoperirea cu hârtii
Legea de funcționare a Curții de Conturi spune că „nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă”.
Pentru a evita sancțiunea, Sectorul 1, prin primar, a deschis proces la Tribunal. Reacția Romprest nu s-a lăsat mult așteptată. Astfel, avocații companiei au depus întâmpinare și au ridicat o excepție privind lipsa „calității procesuale active a Municipiului București – Subdiviziunea administrativ teritorială Sector 1”, se arată în dosarul consultat de Europa Liberă.
Contractul initial dintre Romprest și Primăria Sector 1 a fost semnat în 2008, în baza unei hotărâri a Consiliului Local Sector 1 și Romprest.
Omisiune în valoare de 23 milioane de euro
În mod inexplicabil, în 2017, a fost deschis un proces împotriva Romprest în care se cer 118 milioane de lei înapoi. Litigiul nu a fost deschis însă de UAT Sectorul 1, prin Consiliul Local, cel care a semnat contractual cu Romprest, ci Sectorul 1 prin primar Daniel Tudorache.
În aceste condiții, instanța a respins cererea și a stabilit că cel care a deschis procesul nu are calitate procesuală. „Reclamantul nu a fost parte în contractual de achiziție publică, astfel că nu poate solicita plăți în temeiul acestui contract și nici penalități de întîrziere”, arată Tribunalul București în motivare.
„Deci, UAT-urile prin primar nu pot ataca în fața instanței de contencios hotărârile adoptate de autoritatea deliberative, consiliul local. Prin urmare, instanța nu poate constata la solicitarea Municipiului București Subdiviziunea Teritorială Sector 1 prin primar nelegalitatea unui act emis de către autoritatea sa deliberativă, respectiv Consiliul Local Sector 1”, se mai arată în decizia instanței. Judecătorii nu au intrat nicio clipă pe fondul procesului, cererea de chemare în judecată fiind respinsă ca inadmisibilă.
Proces pierdut definitiv
Și Curtea de Apel București a respins cererea de chemare în judecată pe același motiv. Mai mult, a obligat primăria Sector 1 să plătească Romprest 6.000 de lei cheltuieli de judecată.
„Respinge acţiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, se arată în decizia CAB.
Celelalte căi extraordinare de atac de recuperare a sumei, respectiv contestație în anulare și revizuire au fost respinse pe motivul că procesul a fost deschis de Sectorul 1 prin primar și nu de Sectorul 1 prin Consiliul Local. Astfel, procesul a fost pierdut definitiv.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la avocata Flavia Teodosiu pe subiectul acțiunii judiciare pe care a introdus-o și, mai ales, cum își explică gafa.
„Nu mai țin minte detalii exacte, dar toate acțiunile promovate erau decise de Sect orul 1- Consiliul Local, nu de mine. Și, oricum, din câte îmi amintesc, a încetat și contractul cu mine, deci nu mai știu restul!”, ne-a transmis Flavia Teodosiu.
120.000 de euro pentru servicii discutabile
Apărătoarea lui Liviu Dragnea a avut o relație excelentă cu fostele conduceri ale Sectorului 1. Astfel, noul primar Clotilde Armand a publicat lista avocaților care au încasat bani de la primăria Sectorului 1 în perioada 2007- 2020 pentru servicii juridice, deși „primăria are departament juridic și juriști”.
Pe listă este și Flavia Teodosiu, avocata lui Liviu Dragnea, cu suma de 574.000 de lei, adica aproape 120.000 de euro.
Ea a încasat bani pentru servicii juridice începând cu 2009, când primarul Sectorului 1 era Andrei Chiliman (PNL), până în 2017.
