Pe aceeași temă
"PNL consideră că nu există niciun motiv de sesizare a Curţii Constituţionale în această privinţă, nu există niciun conflict între puterile statului. (...) Credem că prin acest demers domnul Tudorel Toader se umple din nou de ridicol şi continuă cu încăpăţânare să îşi şteargă şi ultima brumă de profesionalism pe care încearcă să ne-o prezinte la nivel public. Nu există niciun conflict între puterile statului în această decizie", a spus Dancă după şedinţa Biroului Executiv al PNL, citat de Agerpres.
El a susţinut că modul în care acţionează ministrul Justiţiei poate atrage depunerea unei moţiuni simple împotriva sa.
"Este una din posibilităţi. Deocamdată a fost invitat pentru a da explicaţii la 'Ora Guvernului' în Senat", a arătat Dancă.
Background
- Sesizarea către CCR în cazul Kovesi a fost semnată de Dăncilă. Va fi depusă astăzi la CCR
Tudorel Toader a declarat, dupa intalnirea cu Viorica Dancila, ca i-a prezentat acesteia proiectul de sesizare a Curtii Constitutionale, precum si argumentele si continutul proiectului de sesizare.
"M-am întâlnit cu doamna premier, i-am prezentat proiectul de sesizare a Curţii Constituţionale, argumentele, conţinutul acelui proiect. Domnia sa a fost de acord, l-a semnat în prezenţa mea. În cursul zilei de astăzi, sesizarea ajunge la Curtea Constituţională", a declarat Tudorel Toader după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă.
***
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a spus luni că a elaborat o primă variantă a sesizării către Curtea Constituțională după refuzul președintelui Iohannis de o demite din fruntea DNA pe Laura Codruța Kovesi, însă forma finală va fi elaborată după întâlnirea cu premierul Dăncilă.
"Am dat o formă, un draft al sesizării, pe care o vom modifica, preluând o parte şi din raportul preşedintelui României. Evident că, în funcţie de ceea ce voi discuta cu doamna premier, dacă va fi cazul, vom prelua noile propuneri sugestive", a declarat Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a anunţat vineri, după ce preşedintele a respins cererea de revocare a şefei DNA, că Ministerul Justiţiei va sesiza Curtea Constituţională cu privire la refuzul preşedintelui, apreciind că şeful statului "nu are abilitarea legală şi nici competenţele funcţionale de evaluare a activităţii profesionale şi manageriale desfăşurate de procurorul şef al DNA".
Ministrul Justiţiei a subliniat că sesizarea la CCR nu reprezintă o iniţiativă personală şi nu este determinată de nemulţumiri personale.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, urmează să se întâlnească astăzi cu premierul Viorica Dăncilă pentru a stabili forma sesizării la Curtea Constituţională (CCR) a refuzului preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Preşedintele Klaus Iohannis a comentat miercuri decizia de sesizare a Curţii Constituţionale după refuzul său de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spunând că nu există niciun temei şi niciun conflict între Guvern şi preşedinte pentru sesizarea CCR. "Putem să înţelegem că ministrul Justiţiei este personal nemulţumit că nu i s-a acceptat propunerea de revocare, dar de aici şi până la un conflict constituţional este cale lungă", a afirmat Iohannis.
Avizul CSM este consultativ, decizia finala urmand sa fie luata de presedintele Klaus Iohannis.
În procedura de revocare a șefei DNA există trei părți implicate: ministrul Justiției - care face propunerea, CSM - care avizează, avizul fiind însă consultativ, președintele României - care ia decizia.
Astfel că propunerea formulată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, este doar primul pas din procedura de revocare a Șefei DNA. Și de altfel singurul care cere așa ceva. Atât CM cât și președintele declarându-se împotrivă.
Secția de procurori a CSM a respins raportul prin care ministrul de Justiției Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA Laura Codruța Kovesi. Votul a fost de 6 la 1, singurul vot pentru revocare fiind cel al ministrului justitiei.
Articolul 51 din stabileste ca revocarea din functia de conducere se dispune pentru urmatoarele motive:
a)in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;
b)in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;
c)in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare.
Laura Codruța Kovesi i-a raspuns la toate cele 20 de puncte din raportul lui Tudorel Toader pe care le-a desființat integral.
În timp ce procedura de numire a şefului DNA este fără echivoc (ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele acceptă sau refuză), în cazul revocării formularea lasă loc de interpretări. „Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei“, prevede articolul 54 din Legea 303/2004, în baza căruia se cere revocarea şefei DNA.
Primele îndoieli au fost lansate de Ioan Vida, fost preşedinte al CCR la începutul anilor 2000. „Atunci când un ministru propune ceva, preşedintele nu face decât să confirme, să îi dea putere acelei decizii. La noi s-a înţeles că preşedintele este un fel de Ceauşescu, ori nu e aşa“, a spus Ioan Vida pentru Antena 3, întrebat dacă preşedintele este obligat să o revoce pe Kovesi.
De cealaltă parte, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR din perioada Traian Băsescu, crede că Iohannis este îndreptăţit să refuze. „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. Ce rost ar avea să-l mai întrebi atunci pe preşedinte? Îl pui numai să semneze? Legile trebuie citite şi interpretate cu bună-credinţă”, a spus Zegrean.
