Pe aceeași temă
În comunicatul comun se arată că atât Guvernul Dăncilă cât și Comisia Europeană au convenit ca România să „renunțe la reformele controversate din sistemul judiciar” si reia imediat dialogul in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).
„Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au salutat angajamentul Guvernului României de a nu avansa reformele controversate din sistemul judiciar și reluarea imediată a dialogului în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, cu scopul de a înregistra progrese în reformele din sistemul judiciar și în lupta împotriva corupției”, se arată atât în comunicatul Guvernului, cât și în declarația unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
În același ton, în comunicatul de presă al Guvernului scrie că „cei doi oficiali au reconfirmat angajamentul Comisiei Europene de a lucra în strânsă cooperare cu autoritățile române pentru a găsi soluții în privința aspectelor legate de statul de drept și pentru a relua progresele în cadrul MCV”.
De asemenea, Juncker și Timmermans „au salutat abordarea europeană a prim-ministrului Viorica Dancilă și sprijinul Guvernului României pentru proiectul european, precum și dorința de a continua colaborarea strânsă cu Comisia Europeană”.
Este o întoarcere cu 180 de grade față de poziția dură adoptată de Comisia Europeană în urmă cu o lună, când Frans Timmermans amenința într-o scrisoare trimisă primilor patru oameni din stat că executivul european are în vedre declanșarea opțiunii nucleare (activarea Articolului 7 din Tratatul UE) dacă Guvernul de la București insistă ca modificările la codurile penale să intre în vigoare. În scrisoare se sublinia că modificările riscă să creeze „o impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv infracțiuni de corupție”.
Articolul 7 din Tratatul UE este cea mai dură sancțiune politică pentru un stat membru UE și înseamnă suspendarea dreptului de vot al respectivei țări în Consiliul UE. Dacă un stat nu mai are drept de vot în Consiliu, nu își mai poate apăra practic interesele în interiorul UE. Pâna acum, Comisia a inițiat această procedură doar în cazul Poloniei, iar în cazul Ungariei cererea de inițiere a venit de la Parlamentul European. Totuși, declanșarea Articolului 7 se poate face doar cu unanimitatea statelor membre.
Procedura invocată de Comisia Europeană este numită ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru statul de drept) și a fost stabilită în 2014. Procedura este declanșată dacă există indicii clare de amenințare sistemică la adresa statului de drept al unui stat membru.