Pe aceeași temă
Președintele PSD, Viorică Dăncilă, s-a răzgândit în privința protestului diasporei din 10 august 2018, reprimat brutal de forțele de ordine. „Am văzut acum că nu a fost o lovitură de stat”, a spus ea într-o conferință de presă.
Mai mult, Dăncilă neagă că ar fi susținut vreodată că a fost lovitură de stat.
Dăncilă a fost întrebată dacă a citit raportul Jandarmeriei privind incidentele din 10 august 2018, desecretizat de Jandarmerie, din care reiese că Jandarmeria a monitorizat încă din iunie 2018 pregătirea protestelor, că rețelele sociale au reprezentat o sursă importantă de informare, de acolo au fost strânse mai multe postări care indicau, în opinia Jandarmeriei, că protestul risca să escaladeze.
Pe de altă parte, datele primite de la partenerii instituționali nu au indicat o situație generatoare a unei crize de ordine publică, care prin complexitate, amploare și intensitate să amenințe sau să pună în pericol viața și sănătatea populației, stabilitatea politică, economică ori socială, ordinea și valorile constituționale sau îndeplinierea obligațiilor internaționale ale statului, potrivit raportului.
Viorica Dăncilă a evitat să răspundă la întrebarea reporterului Digi24.
„Cred că nu trebuie să venim noi cu scenarii, hai să vedem ce va spune justiția”, a spus ea.
Întrebată dacă mai consideră că a fost vorba despre o lovitură de stat, în condițiile în care instituțiile din domeniul securității naționale au spus că nu au semnale în acest sens, Dăncilă a răspuns:
„Cred că entitățile menționate în acest raport trebuie să dea aceste răspunsuri. Am spus atunci că seamănă cu o lovitură de stat pentru că s-a încercat intrarea în Palatul Victoria. Am văzut acum că nu a fost o lovitură de stat”, a spus ea.
Dăncilă nu a dorit să răspundă la alte întrebări pe acest subiect.
„Cred că sunt lucruri foarte importante pe care trebuie să le discutăm legate de candidatura la prezidențiale. Să vedem ce spune justiția, nu putem noi să facem aceste aprecieri”, a continuat Dăncilă.
Fostul premier spunea, în iulie 2019, la aproape un an după incidentele violente din 10 august: „În momentul în care se încearcă intrarea în Guvernul României, se forțează intrarea în Guvernul României, eu cred că acest lucru seamănă cu o lovitură de stat(...) Eu știu un lucru: că au încercat să intre în clădirea Guvernului României. Uitați-vă în orice stat membru al UE, dacă cineva forțează și încearcă să intre în Guvern, cum ați cataloga acest lucru? (...) În momentul în care prin violență încerci să intri în clădirea Guvernului, acest lucru e de neacceptat”.
Ideea loviturii de stat fost lansată pentru prima oară de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, acum în pușcărie, care susținea că protestul din 10 august a fost finanțat și din străinătate și vorbea despre „organizare de tip paramilitar”.
***
Cum își justifică MAI intervenția din 10 august și de ce PSD a secretizat raportul Jandarmeriei
Jurnaliștii de la Digi24, care au obținut raportul desecretizat întocmit de jandarmi după ce au intervenit în forță la 10 august, spun că informările SRI nu indicau riscuri la adresa securității naționale.
Un detaliu este esențial: informările primite de la serviciile secrete nu indicau riscuri la adresa securității naționale, cu toate acestea, intervenția a fost justificată prin mesaje postate pe rețelele sociale, arată Digi24.ro.
Documentul a fost numit „Informare privind manifestația de protest din Municipiul București, din data de 10 august 2018”. Este vorba despre o informare făcută de Jandarmeria Română, dar care a rămas parțial secretă până săptămâna trecută. Raportul are 20 de pagini de raport și trei anexe - legislație și informările primite de la serviciile secrete privind potențiale riscuri.
Din aceste documente aflăm că Jandarmeria a monitorizat încă din iunie 2018 pregătirea protestelor, că rețelele sociale au reprezentat o sursă importantă de informare, de acolo au fost strânse mai multe postări care indicau, în opinia Jandarmeriei, că protestul risca să escaladeze, și care au justificat amploarea pregătirilor forțelor de ordine.
Cu toate acestea, informările primite de la serviciile secrete nu indicau riscuri la adresa securității naționale.
Acest raport conține o derulare pe ore și minute a intervenției, o justificare a jandarmilor pentru modul în care au acționat și este menționat în document că au fost anumite „situații punctuale” în care nu s-a justificat folosirea forței de către anumiți jandarmi asupra protestatarilor pașnici. Acestea sunt verificate atât la nivel intern, cât și de către procurori.
Documentul cuprinde și o cronologie a evenimentelor din 10 august 2018, din perspectiva forțelor de ordine:
În perioada premergătoare protestului, în mediul virtual s-a remarcat creșterea numărului de mesaje cu caracter radical/de incitare la violență împotriva forțelor de ordine, a Executivului și Legislativului.
Existența unor semnale în mediul online privind intenția de realizare a unor acțiuni radicale, de natură a produce o schimbare la nivel politic („revoluție”), inclusiv prin eventuale acțiuni violente (promovarea violenței la nivel de limbaj) și la nivel acțional, prin ocuparea sediului Guvernului României.
Datele primite de la partenerii instituționali nu au indicat o situație generatoare a unei crize de ordine publică, care prin complexitate, amploare și intensitate să amenințe sau să pună în pericol viața și sănătatea populației, stabilitatea politică, economică ori socială, ordinea și valorile constituționale sau îndeplinierea obligațiilor internaționale ale statului.
Intervenția în forță, autorizată din punct de vedere legal și administrativ, ale structurilor Jandarmeriei Române a fost determinată de următorii factori: translatarea caracterului pașnic și civilizat al manifestării către acțiuni violente cu caracter repetitiv, punerea în pericol iminent a sănătății și integrității corporale a forțelor de ordine, cât și a celorlalți participanți la protest prezenți în zonă, precum și sustragerea unei arme de foc din dotarea personalului de intervenție.
Secretizarea acestui act a fost justificată prin faptul că erau menționate anumite informări primite de la serviciile secrete, acestea fiind practic părțile care au rămas secrete și pentru ancheta penală. Un alt motiv pentru secretizare a fost dat de elemente privind organizarea forțelor de ordine sau de cine a coordonat întreaga intervenție, deși erau lucruri publice, prezentate de Jandarmerie în conferințe de presă ulterioare protestului. Sincgura concluzie logică pentru păstrarea documentului la secret până săptămâna trecută este că s-a dorit tergiversarea anchetei și întârzirea finalzării dosarului în care sunt anchetați șefii Jandarmeriei și ai Interneleor de la acea dată.
