Pe aceeași temă
Anghel este vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini, iar declaratia a fost facuta la o conferinta organizata de Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, organizatie care cuprinde invesitorii autohtoni si straini.
"Nu am vazut in programul de guvernare nicio masura de combatere a evaziunii fiscale", a mai spus Anghel, care a atras atentia ca schimbarile de politica fiscala anuntate in noul Program de Guvernare produc turbulente in mediul economic si afecteaza grav stabilitatea si increderea in economia romanesca, conform HotNews.
Dealtfel, criticile la adresa Programului de Guvernare au fost formulate si de reprezentantii AmCham.
Atat eventuala adoptare rapida, fara consultari si evaluari de impact, cat si potentialul impact economic al masurilor propuse, genereaza dezechilibre macroeconomice greu de recuperat si izoleaza Romania din punct de vedere investitional.
Dintre noutatile programui de guvernare anuntat, includem mai jos cateva observatii preliminare pe marginea unor masuri cu implicatii fiscale, dupa cum urmeaza:
Cu privire la inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri incepand cu 01 ianuarie 2018, consideram inoportuna o astfel de masura care ar face Romania singura tara membra a Uniunii Europeane care ar aplica acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili. Un asemenea mecanism se aplica in general ca o procedura de simplificare fiscala pentru microintreprinderi si IMM-uri. Mai mult, masura propusa contravine noi directive europene in dezbatere publica, Common Consolidated Corporate Tax Base ￢ CCCTB, plasand astfel Romania in afara tendintelor nucleului dur al UE.
Cu privire la introducerea impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice, ne mentinem pozitia exprimata anterior si reiteram faptul ca un astfel de mecanism nu este absolut deloc fezabil in prezent. Situatia precara a infrastructurii informatice a ANAF, atat la nivel de hardware, cat si software, face imposibila implementarea si aplicabilitatea acestui tip de impozitare. Orice schimbare de asemenea anvergura implica pregatiri de durata si investitii masive in infrastructura informatica, educarea specialistilor si a tuturor contribuabililor. In plus, toate procesele si sistemele informatice din structura ANAF sunt in acest moment construite pe baza cotei unice, in conformitate cu programul de modernizare al ANAF agreat si finantat de catre Banca Mondiala. O asemenea modificare ar conduce la irosirea proiectelor efectuate pana in prezent si la adaugarea unor investitii semnificative care necesita resurse bugetare.
Cu privire la transferul obligatiilor de plata a contributiilor sociale de la angajator la angajat, consideram ca la acest moment este o masura care induce o lipsa de transparenta si claritate atat pentru ambele categorii de contribuabili. Corelat cu obligativitatea companiilor de a creste veniturile salariale, o astfel de masura are un impact financiar greu de estimat atat pentru angajat cat si pentru angajator.
Cu privire la taxa de solidaritate, faptul ca este in vigoare doar in cateva state europene fara a avea impactul scontat, vorbeste de la sine despre eficienta unei astfel de impozit care nu ar face decat sa introduca distorsiuni in managementul fiscal la nivelul persoanelor fizice. Intre efecte ne putem astepta inclusiv la migrarea contribuabililor catre tari cu sisteme fiscale mai favorabile.
Cu privire la redeventele petroliere pentru profiturile suplimentare, avand in vedere rolul strategic al domeniului energetic pentru Romania, o astfel de modificare trebuie sa fie precedata de o larga consultare cu toti operatorii implicati si trebuie aliniata cu strategiile in domeniu asumate de Romania, luand in considerare toate aspectele fiscale care sunt in discutie de mai multi ani. Avand in vedere aceste paliere de discutii strategice, se impune ca o asemenea masura sa fie discutata in termeni rezonabili de timp cu mediul de afaceri.
Cu privire la eliminarea pilonului II de pensii, chiar numai la nivel declarativ, consideram ca este un precedent periculos de interferenta a Guvernului in zona privata, ce aduce Romaniei prejudicii economice, financiare, de imagine si incredere, in mod special la nivelul pietei de capital intr-un moment critic pentru dezvoltarea acesteia. Nu in ultimul rand, consideram ca este o practica care nu isi are locul intr-o economie de piata, intrucat aduce atingere dreptului fundamental de proprietate privata.
Acest debut al noului Cabinet, care inainte de preluarea efectiva a mandatului a anuntat o serie de masuri suplimentare cu impact economic major, trimite un semnal negativ catre comunitatea de afaceri si potentialii investitori.
AmCham Romania isi exprima deschiderea pentru dialog si consultari intre mediul public si privat, necesare pentru adoptarea celor mai potrivite si sustenabile politici publice pentru Romania.
