Pe aceeași temă
Morar a precizat ca, in vechiul Cod de Procedura Penala, care a fost in vigoare pana in 2014, procurorul punea in executare mandatul de supraveghere tehnica. In noul cod, mandatul de interceptare era pus in executare si de "lucratori specializati ai Politiei" si de "alte organe specializate ale statului".
"Orice cetatean care are un litigiu pe rolul unei instante judecatoresti si care considera ca legea aplicabila litigiului ar fi neconstitutionala o poate aduce in fata CCR prin ridicarea acestei exceptii de neconstitutionalitate. Ei bine, asa au ajuns la noi acei cetateni care au fost implicati in dosare penale si care au fost interceptati... Curtea a verificat acuzatiile, si anume daca expresia 'alte organe specializate ale statului' este suficient de clara... si daca la adapostul acestei sintagme neclare, un serviciu secret ca SRI intruzioneaza in viata privata a oamenilor si in activitatea de cercetare penala specifica organelor judiciare. Mai mult decat atat, Curtea a verificat acuzatia autorului exceptiei, cum ca posibilitatea pe care o avea SRI nu ar fi caracteristica unei societati democratice... Nicaieri, niciodata, inainte de solutie nu s-a pus problema inadmisibilitatii acestei exceptii.", a precizat Daniel Morar, in interviul din Dilema veche.
Morar a explicat ca decizia CCR in aceasta privinta nu a fost neasteptata, CCR putand sa se pronunte doar atunci cand este sesizata: "Curtea nu se poate pronunta decat in momentul in care este sesizata. Iar pana in 2015, nu am fost sesizati cu o asemenea exceptie, iar Curtea nu se poate autosesiza (cu exceptia revizuirii Constitutiei), nu lucreaza decat la cerere".
Membrul CCR a recunoscut ca intreaga situatie legata de interceptari era si mai ciudata inaintea intrarii in vigoare a noului Cod de Procedura Penala deoarece, desi legea nu prevedea ca alte organe specializate pot face interceptari, cel care se ocupa cu asta era tot SRI.
"Desi lucrul acesta se intimpla de douazeci de ani, asa cum va spuneam, CCR a avut posibilitatea sa se pronunte asupra lui abia acum. Inainte de 2014, CCR nici macar nu putea fi sesizata in aceasta chestiune. Atunci era o stare de fapt pe care nu CCR o putea lamuri. Dar am auzit si afirmatia ca CCR ar fi luat acest dosar peste rand, ca i-ar fi dat prioritate. Nimic mai neadevarat. Dosarul era pe rolul Curtii din mai 2015, deci cu aproximativ opt luni inainte de pronuntare. In toata aceasta perioada, CCR a cerut puncte de vedere, asa cum prevede legea, de la Guvern, de la Avocatul Poporului, de la Senat si de la Camera Deputatilor. Apoi, dezbaterea exceptiei a avut loc in sedinta publica, unde s-au prezentat toate partile si deci toate punctele de vedere. Prin urmare, CCR nu a desfasurat o activitate oculta in aceasta chestiune", a precizat magistratul.
Morar a mai precizat ca ordonanta de urgenta a Guvernului privind interceptarile, dupa publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial, "a fost absolut necesara, pentru ca nu puteai sa stai pana cand vine Parlamentul cu o reglementare si sa lasi fara aceste instrumente dosarele penale in care urmaresti criminali sau mari evazionsti. Dar, pe fondul chestiunii, daca ordonanta e corecta sau nu, nu ma pot pronunta".
Morar a precizat de asemenea ca hotararea CCR trebuie aplicata si dosarelor pe rol, in care interceptarile s-au facut deja.
Serviciul Român de Informații (SRI) nu este organ de cercetare penală, a aratat Curtea Constituțională in motivarea deciziei prin care declara neconstitutional articolul 141 al. 1 din Codul de procedura penala.
Cititi interviul integral pe site-ul Dilema veche.