Pe aceeași temă
Publicarea de către ministrul justiției a unui document din dosarul disciplinar al unui magistrat aflat în curs de soluționare încalcă principiul separației puterilor din stat – ministrul influențează CSM, organ din cadrul autorității judiciare; încalcă dreptul la proces echitabil al magistratului – ministrul nu respectă prezumția de nevinovăție a celui cercetat; încalcă legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal – dacă ministrul nu a înlăturat din documentul publicat datele personale; și poate constitui în anumite condiții chiar infracțiunea prevăzută de art. 304 Codul penal.
”În calitate de fost membru CSM, spun în mod ferm: ministrul nu poate publica documente din dosarul disciplinar vizând un magistrat, cât timp acesta nu este soluționat definitiv și datele cu caracter personal, inclusiv numele și prenumele, nu sunt anonimizate!”, spune judecătorul Cristi Danileț pe pagina sa de Facebook.
Judecătorul detaliază pe blogul său cum stau lucrurile și de ce este ilegal demersul ministrului:
În calitate de fost membru CSM, unde am activat timp de 6 ani în secția pentru judecători în materie disciplinară, spun în mod ferm:
DOSARUL DISCIPLINAR AL UNUI MAGISTRAT NU ESTE PUBLIC. Acest dosar are la bază documente depuse de Inspecția judiciară și documente depuse de secția de disciplină a CSM. Poate ministrul justiției – care, din păcate, în România încă este membru al CSM, lucru evitat în multe state – să publice documente disciplinare privind un magistrat? Eu spun: NU! Mai mult, afirm că nici măcar nu au cum să ajungă la el aceste documente dacă nu este el însuși cel care a declanșat acțiunea disciplinară, întrucât:
(1) Ministrul Justiției nu are sub tutelă Inspecția judiciară, astfel că el nu poate da dispoziții și nu poate primi documente de la acest for, altele decât cele destinate publicității;
(2) Legea îl exclude pe ministrul justiției dintre membrii din secția de disciplină pentru judecători sau procurori care au drept de vot și numai aceștia judecă magistratul pentru o abatere disciplinară – aceasta este legea (art. 28 alin. 2 Legea nr. 317/2004); ca urmare el nu are contact cu documentele din dosarul disciplinar al unui magistrat – aceasta este uzanța (ce are valoare de izvor de drept, conform art. 1 C.civ) ;
(3) Chiar dacă ar avea contact cu aceste documente, nici ministrul Justiției, nici vreun alt membru al Inspecției sau CSM nu are dreptul să publice vreun document din dosarul disciplinar: este publică în anumite condiții doar hotărârea CSM de sancționare sau nu a magistratului, nu orice document din dosarul disciplinar. Aceasta pentru că magistratul se bucură de prezumția de nevinovăție disciplinară, trebuind să se evite a fi supus unui linșaj public în timpul cercetării sau judecării disciplinare, precum și a se face presiuni asupra celor care trebuie să dea hotărârea de sancționare sau nu, printre care – repet – ministrul nu se poate afla în mod legal.
(4) Și dacă se publică documente din dosarul disciplinar, acest lucru trebuie făcut cu anonimizarea datelor cu caracter personal, altfel se încalcă Legea nr. 677/2001. Or, așa cum a stabilit ICCJ prin decizia HP nr. 37/2015, numele și prenumele reprezintă astfel de date.
Aceasta este legea și acestea sunt uzanțele de la CSM.
Că este așa este demonstrat chiar de LISTA CU DOCUMENTE de interes public publicată în urmă cu cinci ani pe site-ul Inspecției judiciare. Aici se spune în mod expres că documentele vizând acțiunile disciplinare sunt publice numai după rămânerea definitivă a soluției CSM și după anonimizarea datelor personale.
În concluzie, publicarea de către ministrul justiției a unui document din dosarul disciplinar al unui magistrat aflat în curs de soluționare încalcă principiul separației puterilor din stat – ministrul influențează CSM, organ din cadrul autorității judiciare; încalcă dreptul la proces echitabil al magistratului – ministrul nu respectă prezumția de nevinovăție a celui cercetat; încalcă legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal – dacă ministrul nu a înlăturat din documentul publicat datele personale; și poate constitui în anumite condiții chiar infracțiunea prevăzută de art. 304 Codul penal.
Toader susține că nu a încălcat legea pentru că așa i-au spus lui specialiștii în păstrarea datelor clasificate din minister. Ministrul confundă însă legile: aici nu e vorba de documente clasificate ci de date confidențiale. Cât privește restul infracțiunilor, el nu a oferit încă un răspuns care să justifice accesarea unui dosar în lucru și felul în care a avut acces la el, prin încălcarea principiului separației puterilor în stat, antepronunțarea și lipsirea magistratului de dreptul la apărare.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spune că raportul Inspecţiei Judiciare privind cercetarea disciplinară a Laurei Codruţa Kovesi, publicat în susţinerea celui de revocare, este finalizat şi nu are caracter confidenţial.
În context, el precizează că s-a consultat cu specialişti în păstrarea datelor clasificate din minister înainte de a face public documentul.
"În primul rând, într-o conferinţă de presă cineva a folosit părţi din conţinutul şi concluziile respectivului raport. În al doilea rând, raportul este publicat, este public deja pe o revistă electronică de profil juridic. În al treilea rând, articolul 48 din legea 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii îi conferă raportului caracter confidenţial şi nu secret, atâta timp cât este în lucru la Inspecţia Judiciară, atâta timp cât nu s-a pus rezoluţia şi raportul nu este încă trimis la CSM. Raportul despre care vorbiţi este finalizat, are rezoluţie, trimis la Inspecţia Judiciară. Prin urmare, nu intră nici sub caracterul confidenţial, darămite sub cel de secret sau secret de serviciu. În al patrulea rând, înainte de a-l face public am consultat specialiştii în păstrarea datelor clasificate din MJ, spunându-mi-se că nu este nicio problemă", a explicat Tudorel Toader, sâmbătă, la Antena 3, potrivit Agerpres.
Numai că ministrul este contrazis exact de judecătorul Danileț care explică în ce constă ilegalitatea comisă de ministru.
Background
Disperat să o revoce neapărat pe Kovesi, Toader a publicat documente dintr-o anchetă în lucru
Documentele invocate de ministrul Tudorel Toader și făcute publice ca anexă la așa-zisul său raport prin care a cerut revocarea șefei DNA au regim confidențial și fac parte dintr-un dosar aflat în lucru la Inspecția Judiciară. Plângerea aflată la IJ nu poate constitui un argument pentru culpabilizarea șefei DNA pentru că speța este încă în lucru iar inspectorii IJ nu s-au pronunțat încă. Pe scurt, Tudorel a dat verdictul înainte de finalizarea cercetării - practică specifică anchetatorilor comuniști.
Triplă culpă: a luat plângerea drept verdict înainte de finalizarea anchetei, a făcut publice documentele înainte de finalizarea anchetei și s-a antepronunțat înainte de finalizarea anchetei. Totul doar pentru a o executa pe șefa DNA!
Adică, Tudorel a comis ditamai ilegalitatea! Un mizilic care nu pare să-l incomodeze pe individul plătit de contribuabili să vegheze, în calitatea sa de ministru, asupra îndeplinirii Justiției într-o țară democratică, liberă și membră a UE.
Unul dintre argumentele cu care Tudorel Toader încearcă revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA este înregistrarea care acum face obiectul unei cercetări disciplinare la Inspecția Judiciară. Este vorba despre înregistările în care se presupune că șefa DNA le-ar fi spus procurorilor din subordinea sa: „să decapăm, să ajungem la premier”. Odată cu publicarea raportului pe site-ul ministerului a anexat și un raport al Inspecției Judiciare care în acest moment nu este destinat publicității pentru că încă este pe rol cercetarea disciplinară care o vizează pe Laura Codruța Kovesi, iar CSM nu s-a pronunțat cu privire la acest lucru.
Ministrul justiției a evocat aceste înregistrări joi, când a ținut discursul cu cele 20 de capete de acuzare la adresa procurorului-șef al DNA.
Judiciariștii consultați de Digi24 spun că, prin publicarea acestor informații secrete, Tudorel Toader riscă acuzații de ordin penal, pentru că reprezintă infracțiune publicarea unor informații care nu sunt destinate publicității.
Potrivit articolului 73 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: "Actele, documentele sau orice alte informatii care se afla pe rolul Inspectiei Judiciare au caracter confidential, cu exceptia celor care constituie, potrivit legii, informatii de interes public", scrie ziare.com.
Aceasta situatie a fost sesizata si de fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, pe blogul sau: Ministrul Justitiei a "intrat" in atributiile CSM prin invocarea ca argument a raportului Inspectiei Judiciare, in conditiile in care acesta nu este definitiv din punct de vedere al procedurilor legale si nu a fost validat de CSM.
Neoficial, cei de la Inspecția Judiciară spun că acest raport nu ar fi trebuit să existe în spațiul public.
„Încercarea de a obține condamnări cu orice preț în condițiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri, să ajungem la persoane de rang înalt. Această încercare, decapare este cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept. O cauză penală are importanța ei, nu sunt unele mai importante sau mai puțin importante pentru că la mijloc este destinul unui om egal cu toți ceilalți. Cauzele trebuie rezolvate așa cum au fost organele de urmărire sesizate și nu după importanță, după grad, după funcție”, a susținut Tudorel Toader pe 22 februarie.
foto Hepta.ro
