De ce refuza Parchetul General sa ancheteze determinarea sinuciderii in cazul Condrea?

Dora Vulcan | 23.05.2016

Fostul procuror oradean, Alexandru Lele, se intreaba de ce Parchetul General refuza sa cerceteze determinarea sinuciderii in cazul mortii suspecte a lui Dan Condrea, infractiune prevazuta in Codul penal exact cu privire la decese produse in conditii suspecte si care ascund afaceri tenebroase.

Pe aceeași temă

 

 

 


"Ceea ce ma mira este ca se incearca gasirea unui raspuns doar din perspectiva a doua infractiuni: fie omor, fie accident din culpa care ar fi urmare a unei idei de sinucidere. Cred ca exista si a treia varianta care ar trebui, din punctul meu de vedere, cel mai in serios luata: determinarea sinuciderii, pentru ca suntem in prezenta unei afaceri foarte mari, de zeci de milioane de euro si in acesta afacere cel care a decedat a avut un monopol" - a spus Alexandru Lele, fost procuror anchetator la Parchetul Tribunalului Oradea intr-o declaratie facuta Digi FM.

 

Într-o intervenție telefonică pentru Știrile B1 TV, Lele a detaliat si mai bine, explicand că răspunsurile în acest caz trebuie căutate, nu la locul accidentului, ci în convorbirile pe care Condrea le-a avut de la momentul izbucnirii scandalului dezinfectanților diluați.

 

Am făcut afirmația în contextul în care din presa și din comunicatele Parchetului, am înțeles că afacerea condusă de Dan Condrea s-a derulat pe parcursul a zece ani, timp în care au intervenit incidente determinate de calitatea proastă a produselor. O astfel de amploare în timp și în spațiu, coroborată cu aceasta mușamalizare a incidentelor, nu poate duce decât la o concluzie: în spatele lui există o grupare de interese care avea toate motivele care să asigure durata în timp a afacerii. Exista un monopol pe care l-a avut această afacere. O astfel de afacere bănoasă și care a durat atât de mult nu putea să aibă în spatele ei decât o grupare de interese. Ca atare, atunci când se sparge o astfel de afacere, există pericolul ca una dintre părți să vorbească și este normal ca acelei părți să i se închidă gura ca să nu spună ce știe”, a declarat fostul procuror.

 

Eu cred că răspunsul îl putem găsi în întâlnirile și convorbirile pe care Dan Condrea le-a avut de când a izbucnit scandalul. Cred că ceea ce ar trebui să i se reproșeze procurorului de caz este încetineala cu care a acționat și relativa tardivitate cu care l-a chemat pe Dan Condrea. Eu cred că se putea și în cazul acesta să se dea dovadă de o reacție mult mai promptă pentru că era în interesul anchetei ca Dan Condrea să fi vorbit de la început și să fi fost protejat de presiunile la care a fost supus în această perioadă”, a declarat Alexandru Lele.

 

Fostul procuror exclude ipoteza conform căreia persoana care a murit în accidentul rutier nu ar fi Dan Condrea.

 

Nu cred că din acest punct de vedere va exista vreo surpriză. Personal, am ferma convingere ca persoana care a decedat în acel accident rutier este Dan Condrea”, a spus fostul procuror.

 

Dacă a fost filat însemnă că cei care trebuiau să-și fi făcut datoria în această perioada și-au facut datoria până în această ultimă clipă. Era chiar obligatoriu să îl fileze. Răspunsul la toate întrebările va fi găsit, nu la morgă, nu la locul accidentului, ci în filajul și în interceptările care au fost făcute de când a izbucnit scandalul”, a mai declarat Alexandru Lele.

 

Cine este Alexandru Lele:

 

Fostul procuror oradean Alexandru Lele a fost cercetat de Parchetul General pentru ca l-a arestat in 2001 pe capul contrabandei cu petrol, fiul prefectului de Bihor de la acea vreme, Adrian Tarau.

 

Reteaua de contrabanda a lui Tarau alimenta serviciile secrete pentru "operatiuni speciale" si era tolerata de procurorii oradeni care au ingropat cazul dupa ce au primit din Ungaria documentele despre functionarea retelei transfrontaliere (in Ungaria, anchetarea cazului s-a soldat cu sinuciderea unui politist) si de procurorii din Parchetul General, fosti procurori ai Securitatii comuniste (unul a dat prelungirea mandatului de arestare pentru inginerul Ursu, care zacea mort in beciurile Securitatii de o luna iar celalalt era autorul farsei judiciare "cazul Anda", soldat cu sinuciderea parintilor celui acuzat si condamnat pe nedrept, la ordinul puterii politice).

Anchetatorii din Parchetul General au incercat ulterior sa-l faca responsabil pe Lele si pentru sinuciderea procurorului Panait, trimis la Oradea sa-l ancheteze pe Lele. Procurorul Lele a fost identificat ulterior de Parchetul General ca "element psihostresor" in dosarul sinuciderii lui Panait pe motiv ca s-a opus perchezitionarii sale de catre Cristian Panait, trimis de Parchetul General intr-unul din cele 15 dosare care i-au fost instrumentate lui Lele, suspendat din magistratura si trecut pe linie moarta dupa arestarea lui Tarau. 

 

Dupa ce procurorul Panait l-a scos de sub urmarire penala pe Lele, declarand ca "altii sunt procurorii mafiei" (petrolului n.r.) de la Parchetul din Oradea, lui Panait i-au fost luate toate dosarele - procedura ilegala - de catre superiorii sai ierarhici din Parchetul General si a fost trimis fortat in concediu de odihna. Nu inainte de a incerca sa o convinga pe matusa acestuia - la care tanarul Panait statea in gazda - sa-l interneze la nebuni, dupa o descindere acasa a superiorului sau ierarhic care invoca experienta sotiei sale in domeniu, fost psihiatru al Securitatii din perioada comunista. La scurt timp, Panait s-a sinucis. 

 

Parchetul General a anchetat moartea suspecta a lui Panait. Sub presiunea presei care a luat in deradere varianta sinuciderii lui Panait de suparare ca nu l-a putut perchezitiona pe Lele, Parchetul General (care ascunsese solutia data de Panait prin care il considera nevinovat pe Lele) a stabilit ca Panait s-ar fi sinucis pentru ca nu si-a putut administra "copingul", fara sa spuna si cine a fost sursa acestui stres. Solutia in dosarul care a anchetat moartea lui Panait a fost data de Parchetul General in urma unei analize psihiatrice unice in analele psihiatriei mondiale pentru ca pacientul expertizat psihiatric era decedat.

 

In cei 10 ani in care a fost anchetat si a facut obiectul unui dosar de urmarire al serviciilor secrete romanesti si al sinistrei "Doi si-un sfert" (serviciul secret al ministerului de Interne, desfiintat ulterior de de viitorul ministru al Justitie, Monica Macovei), cu numele de cod "Scarisoara", ca-n vremea defunctei Securitati, Lele a cerut redeschiderea dosarului mortii lui Panait si cercetarea "determinarii sinuciderii". Aceasta nu a fost facuta pentru ca ar fi presupus ca superiorii ierarhici care au facut presiuni asupra lui Panait sa se cerceteze singuri.

 

Lele a fost singurul procuror din sistem care a reclamat interventia politicului in anchetele penale. El a spus despre prim-ministrul de la acea vreme, Adrian Nastase, ca "intra cu bocancii in anchetele penale", dupa ce acesta s-a antepronuntat in dosarul Tarau, declarand intr-o interpelare in fata Parlamentului ca nu crede "in arestarile de vineri seara". Procurorul Lele il arestase pe Tarau, varful contrabandei care alimenta cu bani serviciile secrete si sponsor al partidului de guvernamant condus tot de Nastase, intr-o vineri seara. 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22