De la SRI, SIE, DGPI etc, înapoi la vechea și atotputernica Securitate?

L. G. | 01.06.2022

Proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații aflat în dezbaterea coaliției de guvernare ridică mari semne de întrebare privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Pe aceeași temă

Proiectul de lege discutat în coaliție completează un pachet mai larg format din 10 proiecte de legi privind securitatea națională, dar care ar da o putere mult prea mare serviciilor de informații ale statului în detrimentul cetățeanului.

Din dorința, legitimă de altfel, de a pune în acord Constituția, codul Penal și Codul de procedură penală și alte legi organice cu legislația care guvernează activitatea serviciilor, pachetul legilor privind securitatea națională include cam orice domeniu de activitate: criminalitatea organizată, administrația publică și locală, sănătate, educație, patrimoniu cultural, comunicații.

Art. 4 – Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României:

a) acţiunile, inacţiunile sau stările de fapt cu consecinţe la nivel naţional, regional sau global , care afectează:
1. caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, ordinea şi valorile constituţionale;
2. capacitatea de apărare a ţării;
3. interesele financiare, economice și energetice naţionale sau comunitare strategice, ştiinţifice şi de cercetare ale României;
4. sistemul de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţional;
5. rezilienţa statului în raport cu riscurile şi ameninţările de tip hibrid;
b) terorismul;
c) spionajul îndreptat împotriva intereselor României sau ale aliaţilor săi, precum şi procurarea, deţinerea, accesarea sau diseminarea de informaţii clasificate sau nedestinate publicităţii, relevante pentru securitatea naţională, în orice formă, în afara dispoziţiilor legale;
d) proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, produselor cu dublă utilizare şi armamentului convenţional;
e) acţiunile extremiste de factură rasistă, xenofobă, totalitaristă, de sorginte anarhistă, comunistă, fascistă, legionară, antisemită şi revizionistă, respectiv propaganda în favoarea acestora de natură a afecta atributele constituţionale fundamentale ale statului, climatul de stabilitate socială, convieţuire interetnică şi de păstrare, dezvoltare şi exprimare a valorilor democratice identitare;
f) criminalitatea organizată de natură a afecta interesele naționale şi obiectivele de securitate naţională;
g) acţiuni ostile de natură a afecta interesele şi obiectivele naţionale de securitate pe linia infrastructurilor critice de comunicaţii şi tehnologia informaţiilor;
h) acţiunile sau inacţiunile care creează stări sau disfuncţii de natură a afecta capacitatea operaţională, informaţiile şi procesele de decizie ale organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ale statului român ori a beneficiarilor informaţiei de securitate naţională;
i) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele naţionale de securitate prin utilizarea conjugata si coordonată de metode si mijloace convenţionale si neconvenţionale de ordin, militar, economic, social, informaţional sau cibernetic;
j) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele de securitate referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, precum şi cele referitoare la dezvoltarea economico-socială durabilă;
k) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care pot aduce atingere, direct sau indirect, vieţii, integrității fizice, sănătății sau libertății de acţiune a preşedintelui României şi familiei acestuia, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, prim-ministrului Guvernului României, membrilor Guvernului României, precum şi echivalenţilor străini ai acestora, cărora li se asigură protecţie conform legii, securităţii sediilor de lucru, a reşedinţelor acestora, precum și a obiectivelor în care demnitarii menţionaţi își desfășoară activitatea cu caracter temporar.

Însă de la apariția unor informații în presă privind aceste legi de securitate națională, mai muți jurnaliști și analiști s-au arătat îngrijorați în legătură cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și posibilitatea unor abuzuri fără precedent din partea unor instituții de forță ale statului, în frunte cu SRI, care exploatează panica determinată de conjunctura internațională și de apatia generală instaurată în rândul populației.

Deși textul integral al acestui pachet legislativ nu a fost pus încă la dispoziția opiniei publice, unele fragmente au fost deja devoalate în presă.

Cel mai grav este asigurarea unei superimunități lucrătorilor din servicii. Astfel, indiferent cât de grave sunt infracțiunile descoperite de procurori și cât de urgentă ar trebui să fie intervenția acestora, nu vor mai putea fi percheziționați sau arestați nici măcar în condiții de flagrant, fără înștiințarea prealabilă a directorului Serviciului Român de Informații. Sau a omologilor, în cazul altor servicii. Mai mult, va fi necesară o aprobare scrisă, emisă tocmai de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, articolul 21, alineatul 2 din proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații prevede:

  • ”Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloc de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, judecarea cauzei în primă instanţă”.

Totodată, conform acestui proiect de lege, toate cauzele de acest fel vor fi anchetate doar de un grup restrâns, dinainte desemnat de procurori. Iar în situația în care, pentru realizarea unui flagrant sau pentru a îndeplini procedurile legale, sunt indispensabile percheziții sau descinderi în sedii oficiale sau clandestine ale instituției – de exemplu, SRI – este necesară aprobarea prealabilă a șefului CSAT. Adică a însuși președintelui României.

 Lucrurile merg însă și mai departe Conform acestui pachet legislativ, orice cetățean și orice societate comercială au obligația ca la o simplă cerere verbală să ajute lucrătorul SRI, furnizându-i orice fel de informație și orice fel de sprijin solicitat. În caz contrar, cetățenii și managerii vor încălca legea. În această situație, lucrătorii SRI pot „utiliza tehnici de aplicare a legii”. Asta ce o mai fi? Să traducem succint. Pot recurge de îndată la reținerea persoanei sau, ca să dau un exemplu, la rechiziționarea autoturismului acesteia. Devin un fel de zei.

Din noul proiect de lege care vizează organizarea și funcționarea SRI este eliminată obligativitatea prezentării rapoartelor „anuale sau când hotărăște Parlamentul” privind activitatea serviciului secret.

În schimb, obligativitatea prezentării rapoartelor anuale este transferată Comisiilor de control asupra activității SRI și SIE, care le vor citi în fața Parlamentului în funcție de ceea ce le-au comunicat serviciile.

 Noua putere a SRI

  • Conform acestui pachet legislativ, orice cetățean și orice societate comercială au obligația ca la o simplă cerere verbală să ajute lucrătorul SRI, furnizându-i orice fel de informație și orice fel de sprijin solicitat. În caz contrar, cetățenii și managerii vor încălca legea. În această situație, lucrătorii SRI pot „utiliza tehnici de aplicare a legii”. Astfel, legal lucrătorii SRI pot recurge de îndată la reținerea persoanei sau la rechiziționarea autoturismului acesteia.

  • De asemenea, SRI va avea dreptul de a deține și conduce regii autonome, asociații cu caracter profesional, social, cultural, sportiv, recreativ sau umanitar.

  • Prin noul proiect legislativ se întărește rolul președintelui României în procedura de demitere a șefului SRI, comparativ cu prevederile din actuala lege de funcționare (Legea nr. 14 din 1992). În actuala lege în vigoare, șeful SRI poate fi eliberat din funcție doar de către Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

Or, din noul proiect de lege dispare prevederea legată de eliberarea din funcție de către Parlament, titularul acțiunii fiind președintele țării. De unde rezultă că este suficient ca propunerea președintelui să fie trimisă Parlamentului, avizată de comisia specială iar condiția de demitere este astfel îndeplinită. De asemenea, din proiectul nou dispare posibilitatea ca demiterea șefului SRI să poată fi inițiată de o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

  • Serviciul Român de Informații devine autoritate națională inclusiv în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI, se arată în proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. Unele voci din societatea civilă și politice au solicitat înființarea unei agenții independente de interceptare a comunicațiilor.

  •  Serviciul Român de Informații (SRI) va putea desfășura operațiuni în străinătate, cu consultarea SIE, potrivit noului proiect de lege privind funcționarea SRI

  • SRI va putea face aceste operațiuni doar dacă acestea sunt ”în strânsă conexiune cu activităţi specifice securităţii naţionale pe care le desfăşoară pe teritoriul României”, potrivit proiectului citat.

  • De drepturi similare se va bucura și Serviciul de Informații Externe, potrivit proiectului privind funcționarea SIE. Astfel, SIE va putea desfășura operațiuni pe teritoriul României în cooperare cu SRI sau, atunci când acestea sunt în strânsă conexiune cu activități punctuale din străinătate, cu consultarea prealabilă a SRI, potrivit proiectului citat.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22