Pe aceeași temă
Într-un discurs rostit la Academia de Ştiinţe din Chişinău, citat de portalul Moldnova, Timofti a amintit de evenimentele din anii 1988-1989, atunci când societatea moldovenească a intrat pe “făgaşul adevărului” şi a evocat numele intelectualilor care au luptat pentru mişcarea de eliberare naţională, transmite News.ro.
"Piaţa Marii Adunări Naţionale era atunci o mare de suflete însetate de libertate şi democraţie. Am avut de ales între limba română sau o variantă a limbii române. Atunci s-a pus problema dualităţii acestui aspect. În declaraţia de independenţă se ţine cont de opinia scriitorilor, lingviştilor, această opinie fiind susţinută şi de sutele de mii de scrisori ajunse la redacţiile ziarelor de limbă română şi într-un final declaraţia de independenţă consimţeşte limba română ca limbă de stat”, a subliniat preşedintele moldovean.
Timofti a precizat că, la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova din anul 1994, s-a decis ca limba de stat să fie considerată cea "moldovenească”.
"În locul formulării corecte s-a ales această formulare care a declanşat nenumărate dispute şi proteste. Vehicularea a două denumiri pentru aceeaşi limbă înseamnă scindarea societăţii. Cu trei ani în urmă Curtea Constituţională a decis ca termenul corect este cel de limbă română. Această decizie este un gest de corectitudine şi trebuia luată demult”, a adăugat preşedintele.
Timofti a mai spus că se consideră român, aşa cum sunt toţi cetăţenii Republicii Moldova. "În discuţiile mele cu preşedinţii altor ţări am spus mereu că sunt de origine română, aşa cum au fost părinţii, buneii mei şi toţi cei care trăiesc pe acest pământ. Îndemnul meu este să nu ne abatem din drum şi să urmăm vectorul european de dezvoltare. Trebuie să avem un sistem al cercetării ştiinţifice şi inovaţiilor racordat la nivelul european, să avem un sistem de ocrotire al sănătăţii pe potriva cerinţelor actuale, un sistem judiciar profesionist în care cetăţenii să aibă încredere, să punem economia în funcţiune. Să readucem încrederea cetăţenilor în stat şi să fim exigenţi cu clasa politică. Avem multe de făcut”, a conchis Timofti. „Vă adresez felicitări şi sincere urări de bine. Să fim mândri de înaintaşii noştri şi să le ducem idealurile spre împlinire”, a fost mesajul preşedintelui.
Declaraţiile liderului de la Chişinău vin după ce ambasadorul american de la Chişinău, James Pettit, a spus într-un interviu acordat Moldova 1 cu ocazia Zilei Independenţei, că Republica Moldova nu este România, ci trebuie să rămână un stat suveran şi independent, în interiorul unor graniţe sigure.
„Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova”, a spus diplomatul, pledând pentru o cooperare mai bună între clasa politică de la Chişinău şi populaţie, care să se bucure astfel de o ţară mai bună.
Declaraţia a stârnit un val de indignare la Chişinău şi nu numai.
Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow a declarat, luni, că România şi Moldova au legături istorice de multă vreme şi fiecare trebuie să fie factor determinant al propriului său destin.
Miercuri, la Chişinău au loc mai multe evenimente culturale cu prilejul Zilei Naţionale a Limbii Române. Oficialii au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor.
În cursul serii, în Piaţa Marii Adunări Naţionale va avea loc un concert.
