Declarația de autonomie a ținutului secuiesc, mediată de un reprezentant al premierului ungar

Dora Vulcan | 12.01.2018

Katalin Szili a fost insarcinatul premierului ungar Viktor Orban pentru medierea negocierilor intre cele trei partide ale minoritatii maghiare din Romania, transmite agentia de presa de stat din Ungaria, MTI.

Pe aceeași temă

 

 

 

Katalin Szili este prezentată drept "insarcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere" de Balazs Izsak, presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), potrivit hirado.hu.

 

 

In urma negocierii mediate de un reprezentant al guvernului ungar, UDMR, PCM si PPMT au semnat o declaratie comuna prin care au cerut autonomia teritoriala a tinutului secuiesc, o cerere care incalca Constitutia Romaniei.  Katalin Szili a fost presedinte al Parlamentului de la Budapesta in perioada 2002-2009.

 

 

 Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a salutat, prin comunicatul emis marţi, poziţia comună luată de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) cu privire la armonizarea concepţiilor despre autonomie, opinând că partidele au acceptat criteriile ce stau la baza proiectului său de statut.

 

 

“Considerăm că declaraţia comună reprezintă confirmarea ulterioară a depunerii, în data de 22 decembrie, a proiectului de lege referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc, fiindcă acest proiect corespunde criteriilor acceptate de toate cele trei partide”, se arată în comunicatul semnat de Balázs Izsák, preşedintele CNS, scrie hirado.hu.

 

 

CNS a mulţumit lui Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere, care a facilitat cooperarea şi care a condus la consens în urma unei serii lungi de tratative.Avem convingerea că această declaraţie comună poate constitui fundamentul colaborării în susţinerea pe plan intern şi internaţional a statutului de autonomie, care a fost înaintat Parlamentului pentru a treia oară, precum şi în organizarea unor demersuri, care vor promova dialogul dintre comunitatea naţională maghiară din România şi populaţia majoritară”, se arată în comunicatul CNS, citat de hirado.hu. În declaraţia dată ulterior agenţiei ungare de presă MTI, Balázs Izsák a enumerat acele criterii din proiectul de statut de autonomie al Ţinutului Secuiesc elaborat de către CNS, care în viziunea sa au fost confirmate prin declaraţia tripartită. Organizaţiile politice maghiare din România îşi imaginează funcţionarea autonomiei teritoriale între graniţele istorice ale Ţinutului Secuiesc şi acceptă faptul că aceasta ar trebui să se bazeze pe scaunele istorice secuieşti; în plus, insistă asupra atribuţiunilor legislative şi executive ale autonomiei, a alegerii conducătorilor acesteia prin vot general şi secret, precum şi ca limba maghiară să fie limbă oficială a Ţinutului Secuiesc, mai scrie sursa citată. 

 

 

Graniţele Ţinutului Secuiesc, unul dintre criteriile enumerate, au reprezentat anterior subiect de aprige controverse între părţile implicate. CNS dorea ca acestea să coincidă cu graniţele istorice ale ţinutului, iar proiectul comun semnat de UDMR şi PCM ar fi constituit regiunea numită Ţinutul Secuiesc prin asocierea judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. Cu ocazia reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1968 au fost alipite celor trei judeţe arii care nu au aparţinut niciodată de Ţinutul Secuiesc şi sunt populate în majoritate de români, mai scrie hirado.hu.

 

 

 

 

 

Declarația UDMR, PCM și PPMT

 

 

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar au semnat luni,  la Cluj-Napoca, o luare de pozitie comună privitoare la autonomie. 

 

 Presedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, spune că declarația va fi de natură să stabilească niște principii comune:

 

"Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPM) si Partidul Civic Maghiar (PCM) vor semna o luare de pozitie comuna in vederea alinierii conceptelor de autonomie ale celor trei formatiuni politice. In ultimii 15 ani au fost multe discutii pe marginea unor proiecte iar declaratia care va semnata, luni, la Cluj-Napoca va stabili niste principii comune. Pe aceasta baza se va putea merge, poate, mai departe. Vom vedea care va fi finalul acestui demers", a spus Szilagyi, citat de Mediafax.

 

Documentul va fi semnat de liderii celor trei formatiuni politice, Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt (PPMT) si Biro Zsolt (PCM).

 

UDMR si PCM au semnat, in 21 martie 2014, un parteneriat strategic care a vizat, printre altele, infiintarea unui grup de lucru comun pentru proiectele privind autonomia culturala transilvana si autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc.

 

In urma acestui parteneriat, la alegerile din 2016, PCM a primit doua locuri eligibile de parlamentari pe listele UDMR, in judetele Covasna si Mures.

 

 

 

 

 

Proiectul de autonomie teritorială al UDMR: președinte, parlament, guvern propriu

 

 

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar au semnat luni, la Cluj-Napoca, o declarație comună prin care susțin autonomia ținutului secuiesc. Înainte de actul declarativ, UDMR a depus la parlament o inițiativă în acest sens.

 

Proiectul de lege este semnat de un singur initiator: deputatul UDMR  Kulcsár-Terza József-György. Acesta este presedintele organizatiei Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), cunoscut pentru pozitiile sale radicale privind autonomia. “Tinutul Secuiesc exista, a existat si va exista. Niciodata n-o sa fim slugi pe pamantul nostru natal”, afirma  Kulcsár-Terza József-György in mai 2017 intr-o declaratie politica facuta in Parlamentul Romaniei, citată de Hotnews.ro. 

 

Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. In proiect sunt listate cele opt scaune si localitatile apartinatoare.

 

“Regiunea autonoma Tinutul Secuiesc” ar urma sa aiba un fel de Parlament, Guvern si presedinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma sa joaca rolul Parlamentului, cu 77 de membri alesi iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma sa joaca rolul judetelor, si ele cu institutii proprii: Consilul Scaunal, Comisia Scaunala, presedintele Scaunului.  

 

Presedintele tinutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmand sa fie ales de cetatenii regiunii pe o perioada de patru ani si poate avea doua mandate. Juramantul depus de viitorul presedinte al tinutului secuiesc suna astfel: “Jur pe onoarea mea ca voi indeplini, cat voi putea de bine, functia care mi s-a incredintat, voi reprezenta si voi ocroti interesele populatiei Tinutului Secuiesc, voi respecta legile tarii si deciziile autoritatilor regiunii, Constitutia Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Presedintele dispune de imunitatea acordata demnitarilor.

 

Regiunea ar urma sa aiba politie proprie, care “trebuie sa reflecte compozitia nationala a regiunii pe care o deserveste”. Consiliul Scaunal ar urma sa asigure “avantaje locuitorilor scaunului in procesul de oferta a locurilor de munca”.

 

Impozitele si taxele ar urma sa fie stabilite prin “decizii ale autoritatilor de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componenta a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor si taxelor. Totusi, initiatorul vrea ca “in scopul functionarii autoritatilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiara care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabila a resurselor financiare potentiale si corectarea dezavantajelor financiare provocate”.

 

proiectul integral, aici

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22