Pe aceeași temă
Comisia Europeană anticipa deja, în urmă cu o săptămână, un deficit bugetar de 2,8% din PIB pentru anul viitor, estimarea fiind insa bazata doar pe politicile economice anunţate de statele UE până in 22 octombrie. In cazul României s-a ţinut cont de impactul măsurilor din noul Cod Fiscal, dar şi de majorările salariale acordate medicilor şi profesorilor, conform cursdeguvernare.ro
Parlamentul a votat insa ieri creșterea cu 10% a salariilor bugetarilor aducand astfel o presiune suplimentara de circa 5,6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) pe bugetul anului 2016, care se adaugă la alte 2 măsuri care nu fuseseră luate în calcul de Comisia Europeană : reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% si introducerea unui sistem de impozitare diferenţiat pentru microîntreprinderi sau reducerea TVA la apă la 9%.
Impactul acestor măsuri este de 2,6 miliarde de lei în 2016, potrivit calculelor Finanţelor. Impactul cumulat al ultimelor 3 măsuri ar fi de 8,19 miliarde de lei. La un PIB de 746,6 miliarde de lei estimat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) pentru anul viitor, rezultă un impact pe deficit de 1%. Luând în considerare şi estimările Comisiei Europene, deficitul bugetar pentru anul viitor ar urma să urce la 3,8% din PIB, peste limita impusă de pactul de stabilitate şi tratalele europene.
Impactul este semnificativ mai mic decât cel pe care l-ar fi avut noua lege a salarizării, documentul ce nu a fost încă finalizat, dar, despre care presa a prezentat mai multe detalii. Din drafturile analizate de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, rezultă că o convergenţă a salariilor de 60% în 2016 ar fi însemnat creşterea cheltuielilor bugetare cu 15,5 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB. Deficitul ar fi sărit astfel de 4% din PIB în 2016.
Context
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 311 voturi “pentru”, 7 abţineri şi doar un vot “împotrivă”, ordonanţa de urgenţă prin care se măresc salariile din sistemul sanitar cu 25%. Marţi, în comisiile reunite pentru muncă şi sănătate din Parlament, PSD a introdus un amendament la legea privind adoptarea acestei ordonanţe, amendament ce prevede şi majorarea cu 10% a salariilor bugetarilor care nu au beneficiat în acest an de alte măriri.
În comisii, PNL s-a abţinut de la vot şi a cerut prezentarea unui studiu de impact şi a unor măsuri de compensare a acestuia. Miercuri, însă, formaţiunea a susţinut, în plen, adoptarea legii şi implicit a majorărilor propuse de PSD. “E o zi importantă în Parlament. (…) Am ajuns la concluzia că votul nostru pentru acest proiect este esenţial, motiv pentru care PNL votează această lege, cu un amendament foarte clar, cu solicitarea că aşteptăm un studiu de impact ulterior care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare. Acest lucru poate fi realizat, desigur, de noul Guvern”, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu, potrivit Mediafax.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că este „revoltător“ ce s-a întâmplat, deoarece amendamentul nu a fost însoţit de calculul impactului financiar. „Cel mai probabil, deficitul bugetar va urca la 3,1-3,2%, aceasta este estimarea noastră. Şi sub 3% dacă ar fi, este oricum o deviaţie semnificativă de la obligaţiile asumate de România, mă refer la obiectivul pe termen mediu (deficit structural de 1% din PIB – n.r.). O depăşire a nivelului de 3% ne duce în procedura de deficit excesiv, ceea ce înseamnă program de ajustare sub îndrumarea Comisiei Europene şi monitorizare. De ce nu-i bine? Pentru o perioadă de avânt economic, când economia îţi creşte cu 4% şi tu faci deficit de 3%, asta înseamnă politici pro-ciclice, înseamnă să repetăm ceea ce am făcut în perioada 2005-2008. Ar trebui ca datoria publică să scadă ca să nu fim dezarmaţi în faţa viitoarei recesiuni care, inevitabil, va veni“, a declarat Ionuţ Dumitru, citat de Adevarul.
