Pe aceeași temă
"Bun venit la Cotroceni! Este o plăcere să vă primesc aici și aștept cu interes să aud detaliile discuției cu Guvernul. Sper că a fost una bună", le-a spus Iohannis reprezentanților FMI, conform Agerpres.
Acum o saptamana, ministerul Finanțelor Publice a început discuțiile cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional pe marginea bugetului de stat pe 2016.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, declara că se discută inclusiv posibilitatea încheierii unui nou acord."În actualele condiții la nivel internațional, un astfel de acord, mult mai flexibil, poate constitui pentru România un plus", spunea ministrul de resort.
România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, din 2009 pana in prezent.
Ultimul acord a expirat în septembrie 2013 avand o valoare de două miliarde de euro. Autoritățile de la București nu au accesat insa fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri de pe piețele financiare.Acesta a fost cel de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
Isarescu: Un acord centrat pe reforme structurale
Guvernatorul BNR a subliniat necesitatea unui nou acord, fapt ce ar aduce credibilitate in politica economica a tarii. Luarea unei decizii in acest sens va fi influentata si de modul in care a fost incheiat acordul anterior, spunea Isarescu in 30 Septembrie.
Potrivit Guvernatorului BNR, un nou acord “ne-ar ajuta si in ceea ce priveste finantarea avantajoasa de pe pietele internationale si probabil ar stimuli si procesele de reforma”.
Isarescu sustine insa ca pentru acest lucru e nevoie de un cadru politic adecvat si de perspectiva, in conditiile in care 2016 este an electoral, iar un nou acord “se va adresa nu numai anului viitor, ci si Guvernului de dupa alegeri”, a argumentat seful Bancii Centrale.
Data fiind situatia economica actuala, un nou acord – crede Mugur Isarescu – ar trebui concentrat pe reformele structurale si nu pe balanta de plati.
