Pe aceeași temă
La discuțiile din Comisia Juridică urmează a participa și reprezentanți din ministerul Justiției, de la Înalta Curte și din Parchetul General. Din 15 Martie urmează ca proiectele de lege să fie discutate, câte unul pe ședință. O decizie în acest sens a fost luată marți, după ce deputații juriști au respins două asemenea proiecte de modificare a legislației penale.
Președintele Comisiei Juridice a explicat că, în ciuda temporizării subiectului, publicarea celui mai recent raport MCV a determinat ca “inclusiv instituțiile care cereau temporizarea să ceară rediscutarea acestor proiecte”.
“Avem peste 30 de decizii ale Curții Constituționale privind cele două coduri. Nu faptul că s-au adunat multe proiecte ne îngrijorează, ci faptul că suntem sesizați des de profesioniști”, a spus Bogdan Ciucă, citat de Hot News, precizând că un calendar va fi stabilit de comun acord cu toti actorii implicați.
Cele peste 20 de proiecte pentru modificarea Codului penal și a celui de procedură penală au fost amânate, în Iunie 2015, pentru următoarea sesiune parlamentară. Însă, la începutul sesiunii, proiectele au rămas undeva în sertarele Camerei.
- Unele dintre aceste modificarile, formulate de membrii PSD, sunt extrem de controversate. Cu exceptia a 4 proiecte legislative depuse de Guvern, propunerile de modificare a Codului Penal si Codului de Procedura Penala au scopul diminuarii fortei de ancheta a procurorilor sau intimidarea lor.
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat deja ca nu va promulga acele modificari controversate care au generat ingrijorarea ca vor frana lupta anti-coruptie.
Proiecte controversate:
Doua proiecte ii apartin senatorului PSD Serban Nicolae.
Proiectul nr. 1. Pe 30 octombrie 2014, senatul a adoptat tacit unul dintre proiectele senatorului Şerban Nicolae, care propunerea pedepsirea cu până la 3 ani de închisoare a celor care dezvăluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare. Propunerea senatorului se află în acest moment la Camera Deputatilor şi asteapta avizul Comisiei juridice, dupa ce deputatii din Comisia pentru drepturile omului au acordat, cu unanimitate de voturi, aviz negativ.
Proiectul nr. 2. Proiectul de lege al senatorului Serban Nicolae care prevede ca arestatii preventiv care n-au comis fapte cu violenta sa nu mai poarte catuse si inlocuirea arestului preventiv cu arestul sever - prin inlocuirea arestului preventiv cu doua alte tipuri de arest: la domiciliu si sever. Masura aceasta din urma nu s-ar aplica si in cazul persoanelor suspectate de corupţie.
Deputatul PSD Daniel Bărbulescu propune o accelerare a analizării cererilor de eliberare conditionata prin reglementarea unor termene stricte de solutionare. Deputatul susţine, în expunerea motivelor că, potrivit statisticilor, “80% din persoanele condamnate, propuse de comisii pentru libertatea conditionata au fost eliberate la prima analiza a instatelor de judacata, dar punerea efectiva in libertate, a durat mai multe luni ca urmare a aexercitarii cainilor de atac, impactul financiar asupra bugetului general al Autoritatii Nationale a Penitenciarelor fiind considerabil precum si in ceea ce priveste mentinerea supraaglomerarii populatiei penitenciare
In 25 februarie 2015, Senatul a respins initiativa legislativa a lui Daniel Barbulescu. Proiectul de lege se afla in acest moment in Camera Deputatilor, care este si camera decizionala, si asteapta avizul Comisiei juridice. Deputatii din Comisia pentru drepturile omului au dat aviz negativ proiectului.
Haralambie Vochitoiu, deputat PSD, a initiat un proiect legislativ prin care hotararile instantelor penale devin executori numai după redactarea si motivarea hotararilor definitive. In plus, daca proiectul deputatului va deveni lege, mandatul de executare a unei pedepse cu inchisoarea se va putea elibera doar in ziua primirii hotararii redactate si motivate.
Propunerea legislativa asteapta avizul Comisiei juridice din Camera Deputatilor, dupa ce Senatul a respins proiectul social-democratului in luna februarie. Expertii consultati de Hotnews, la momentul depunerii proiectului de lege, au sustinut ca initiativa legislativa deschide o cale de scapare a infractorilor cu o condamnare definitiva.
Amendamentul "indicii temeinice" in loc de "suspiciuni rezonabile": Senatul a votat pe 11 mai un amendament adus proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală al Guvernului initiat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Dontu (PSD) si Cristiana Anghel (PC) care prevede modificarea alin 1 al art. 202 din Codul de procedura penala astfel: "(1)Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni".
- În context, Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, atrăgea atenția în vara trecută, că modificarea legislației penale va împiedica lupta împotriva corupției și că asociațiile de magistrați ar trebui sa fie interesante acum de aceste modificări legislative.
Inițiativa a fost criticată și din sfera societății civile. Freedom House, Expert Forum si Centrul Roman de Politici Europene consideră că propunerile de modificare a legislației penale au ca scop diminuarea luptei împotriva corupției, "precum și punerea la adăpost a demnitarilor de anumite investigații privind conflictul de interese și infracțiunile de serviciu".
