Pe aceeași temă
Deputatul Daniel Zamfir, cunoscut si ca unul dintre autorii legii darii in plata va depune la Parlament un proiect de lege prin care conducerea BNR sa poata fi trasa la raspundere atat pe cale civila cat si penala, a confirmat pentru HotNews autorul proiectului de lege. Zamfir spune ca nu vrea ca demersul sau sa fie considerat drept o razbunare la adresa Bancii Nationale si ca initiativa sa a fost discutata luni dupa pranz in cadrul partidului. Nu fac de capul meu acest proiect. Azi am discutat-o in partid si l-am intrebat si pe dl. Piperea cum se poate face, a mai spus Zamfir, citat de Hotnews.
Ideea deputatului a pornit chiar de la ideea ca nu poti crea un cadru in care imunitatea excede cadrul Constitutiei, ceea ce, in opinia sa, ar crea art 25 alineatele 3 si 4 din Statutul BNR.
- Ce spun alineatele cu pricina:
Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială.
(4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României.
(5) Personalului cu atribuţii de supraveghere îi este interzisă participarea în cadrul comisiilor de expertiză, precum şi la orice alte acţiuni de verificare care excedează atribuţiile şi competenţele conferite acestuia prin lege.
(cf Statutul BNR)
- Vasilescu: Aceasta initiativa este doar una dintre care pleaca de la cititrea incorecta a Statutului Bancii Nationale
Contactat de HotNews.ro, Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR ne-a declarat (cu mentiunea ca vorbeste in nume personal): "Regretabil este faptul că această inițiativă legislativă, se dovedește a fi una dintre acelea care pleacă de la citirea incorectă a unor texte, în cazul de față a Statutului BNR. Am spus și am scris deseori, iar acum sunt nevoit să repet în legătură cu o prevedere din Statutul BNR (articolul 25, al. 3 și 4) că dincolo de nevoia de interdisciplinaritate în procesul legislativ, care trebuie să fie onorata în Parlament prin contribuții la legile privind activitatea din economie a unor macroeconomiști, sociologi, psihologi, filozofi alături de juriști desigur, care să confere actelor normative limpezime logică, mai e și nevoia unei scrieri clare și corecte în limba română.
Aceste prevederi, la care se referă inițiativa în cauză, sunt intrutotul corecte sub aspectul conținutului juridic si economic dar sunt atât de încâlcite sub aspect literar încât se înțelege greu ce prevede legea. Este, deci, o deficiență majoră pe care o găsim în mai toate legile noastre.
Interpretând textul printr-o necesară combinație a criteriului literar cu cel logic, ce desprindem de aici? În ce caz membri CA și personalul BNR nu răspund civil si penal?? Daca instanțele constata ca aceste persoane au actionat cu bunacredinta si fara neglijenta in conditiile exercitarii atributiilor de politica prudentiala! În acest text încâlcit se ascunde o idee clară: aceea că esenta supravegherii prudențiale, nu evidențiază vreun anume tip de imunitate. De fapt supravegherea prudențiala este situată în contextul ei firesc, intr-un cadru juridic corect. Această încâlceala o găsim și în reglementarea "in oglinda" din legea macroprudentialitatii.
