Pe aceeași temă
De asemenea, magistații nu vor putea fi trimiși în judecată fără avizul CSM.
În momentul actual, doar la arestarea sau percheziționarea unui magistrat e nevoie de avizul CSM, iar procurorul general intervine doar la acordul dat pentru anchetarea unui procuror sau judecător.
Potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, independența magistraților este pusă în pericol dacă anchetarea acestora va depinde de bunăvoința procurorului-șef, fără alte garanții.
Propunerea Ministerului Justiției
Art. 4 – La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:
“(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(5) Trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”
Ce prevede legislația în vigoare
Articolul 95 din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor
(1) Judecătorii și procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.
În expunerea de motive, Ministerul Justiției susține că ”mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv.”
***
Ministerul Justiției a făcut public proiectul în baza căruia vrea desființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor în justiție. Proiectul va fi trimis CSM pentru avizare.
Prin prezentul proiect de lege se propune desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, se propune abrogarea secțiunii care privește organizarea, funcționarea și competența acestei secții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și instituirea unor dispoziții tranzitorii referitoare la situația personalului și a dosarelor aflate pe rolul Secției la data intrării în vigoare a acestei legi, anunță Ministerul Justiției.
Astfel, cauzele aflate pe rolul Secției la data intrării în vigoare a legii, precum și dosarele soluționate, aflate în arhiva Secției la această dată, se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente potrivit legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Actele de procedură îndeplinite în aceste cauze anterior intrării în vigoare a legii, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
”Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului ierarhic”, se spune în proiectul MJ.
Ce reproșuri aduce MJ funcționării SS:
Ø necorelarea dispozițiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Secției, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu atribuțiile concrete ale șefului S.I.I.J., care par mai degrabă similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridică (DNA, DIICOT); în acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror șef de secție din cadrul unui parchet;
Ø încălcarea principiului separației carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin faptul că în cadrul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul Secției, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, iar numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, din care fac parte și judecători;
Ø existența unei imunități de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații;
Ø modul de reglementare și funcționare a SIIJ, raportat la definirea noțiunii de procuror ierarhic superior, comportă discuții din perspectiva principiului constituțional al controlului ierarhic.
Din perspectiva oportunității, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar și ca urmare a activității SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri. Astfel, de la data operaționalizării sale Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție).
De asemenea, sub aspect statistic menționăm că la data 17.01.2020 la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală desfășurată in rem.
Opinii în sensul desființării SIIJ au fost exprimate și cu ocazia consultărilor efectuate cu privire la modul de implementare a recomandărilor europene, punctele de vedere în acest sens fiind solicitate ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ și asociațiilor magistraților. Ca argumente aduse de entitățile consultate în favoarea desființării putem exemplifica următoarele:
Ø modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineşte noțiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic;
Ø prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient - în cazul soluţiilor de clasare - fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înșiși, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secții;
Ø lipsa unor dispoziţii exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secții de a participa la ședințele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asigurătorii, soluţionarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum şi la judecarea în fond şi în căile de atac a respectivelor cauze (lipsă care a creat deja dificultăţi majore în practică);
Ø competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secții, din punct de vedere funcțional, creează dificultăţi și nu asigură folosirea procurorilor specializați în situațiile în care s-ar impune (combaterea corupției, a criminalității organizată și terorismului);
Ø numirea agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul șef de secție (structură fără personalitate juridică), deși numirea/detașarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituției.
