Pe aceeași temă
Fiecare al cincelea cetăţean german este "latent" antisemit, relevă un studiu realizat de o comisie de experţi sub dublul patronaj al Parlamentului şi Guvernului de la Berlin. Fenomenul a fost studiat de o echipă de specialişti, din care au făcut parte, între alţii, istorici, sociologi, dar şi teologi islamici, scrie Deutsche Welle.
Extrema dreaptă germană rămâne ancorată în anti-semitism, constată raportul de 200 de pagini publicat la capătul unui an de cercetări şi observaţii. Peter Longerich, de la University of London, purtătorul de cuvânt al echipei care a redactat studiul, a definit, de altfel, antisemitismul ca fiind liantul în mediile radicale de dreapta. Dar fenomenul se manifestă şi în cercurile islamiste.
Constatările experţilor reuniţi la cererea autorităţilor federale plasează Germania într-un context mai larg, specific Orientului Mijlociu şi Europei; de fapt, rezultatele studiului nu vin decât să certifice şi cuantifice speculaţii, singura necunoscută reală fiind dimensiunea fenomenului.
Prejudecăţile şi clişeele anti-evreieşti nu sunt, însă, doar apanajul grupărilor de extremă dreaptă sau al islamiştilor. Instincte anti-semite se regăsesc adânc în interiorul societăţii germane. În curtea şcolii, de exemplu, se foloseşte înjurătura "jidane", în vreme ce pe stadioanele de fotbal, multe galerii (în special ale unor echipe din ligile inferioare) scandează cântece sau sloganuri cu tentă antisemită. "Fenomenul nu a revenit în miezul societăţii; a fost tot timpul prezent acolo şi este străvechi", a explicat istoricul Julius Schöps, directorul centrului Moses Mendelssohn pentru studii euro-iudaice de la Universitatea din Potsdam.
Doar că resentimentelor tradiţionale li s-au alăturat o serie de idei oarecum proaspete, ivite după Holocaust şi în urma naşterii statului Israel. Evreilor li se reproşează, astfel, că instrumentalizează Shoa (exterminarea în masă practicată în Europa) pentru a obţine avantaje morale şi materiale. Pe de altă parte, politica Israelului faţă de palestinieni este periodic asemuită cu pogromul suferit de evrei în statele cu regimuri naziste, criticile aduse guvernului israelian intrând în sfera urii de rasă, observă Elke Gryglewski, coordonatoarea muzeului de la Wannsee, locul în care, în 1942, s-a luat decizia deportării în masă a evreilor şi exterminării acestora în lagărele din estul controlat de nazişti al Europei. Gryglewski mărturiseşte că vizitatorii muzeului - în special cei mai în vârstă - fac, în mod regulat, astfel de asocieri.
Citeste mai mult pe Deutsche Welle.
