Pe aceeași temă
Codul penal și Codul de procedură penală vor deveni, astfel, o masă obscură de măsuri și dispoziții concepute după chipul și asemănarea infractorilor. Procurorul va deveni un servil slujbaș în interesul și apărarea infractorului.
Paradoxal, tot acest marasm legislativ este gândit de un individ fără o zi de practică în sistem și într-o sfidare absolută a practicienilor domeniului: Florin Iordache, fost ministru al Justiției, autorul Ordonanței 13 - prin care șeful de partid Liviu Dragnea era salvat de problemele sale penale. Pentru că nu a putut modifica câteva articole din două legi, care priveau Codul penal și pe cel de procedură penală, din cauza protestelor masive care au început chiar din noaptea adoptării ordonanței de către guvernul Grindeanu, atunci Florin Iordache, retras din fruntea ministerului și pus în cea a unei așa-zise comisii speciale, a primit de la tătucul de partid sarcina de a modifica toate legile Justiției și ambele Coduri: penal și de procedură penală.
Dacă modificările vor intra în vigoare - iar PSD-ALDE își vor pune în mișcare mașina de vot pentru a se asigura de adoptarea lor - România va deveni paradisul infractorilor, un ținut în care agresorii, violatorii, tâlharii, criminalii vor beneficia de nesfârșită grație.
Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost anunțată de PSD în programul cu care a câștigat alegerile. Niciuna dintre aceste măsuri nu are nimic a face cu vreo reformă în Justiție sau cu vreo reglementare europeană în domeniu, strâmb invocate de inițiatorii modificărilor.
De altfel, acestea au fost gândite și făcute pe genunchi, la partid, fără absolut nicio consultare a practicienilor domeniului. Procurorul general al României, Augustin Lazăr și procurorul Alexandru Codreanu, de la Parchetul Tribunalului Brașov, sunt primele voci ale sistemului care, intervievate de ziare.com, au reacționat după ce coaliția a lansat proiectul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală.
- Modificarea art. 3 al. 3 din noul Cod de procedură penală
"Actualmente judecatorul de camera preliminara nu este incompatibil de a judeca pe mai departe cauza pe fond. In urma modificarilor preconizate, judecatorul de camera preliminara va deveni incompatibil cu exercitarea oricarei alte functii judiciare si astfel un alt judecator va solutiona cauza pe fond. In conditiile in care se asteapta un val de pensionari ca efect al intrarii in vigoare a Legilor Justitiei, instantele vor intampina probleme majore de personal", explica Alexandru Codreanu.
Consecințe: Procesul care nu se mai termina, pentru ca nu are cine sa-l judece, ar putea fi cel in care tu iti cauti dreptate, omule, de exemplu procesul celui care ti-a lovit copilul pe trecerea de pietoni, avertizează procurorul.
- Modificarea art. 8 - repartizarea cazurilor
Se introduce un nou aliniat care prevede printre altele ca 'repartizarea tuturor cauzelor catre judecatori sau procurori se face aleatoriu'.
Consecinte: procurorii cu o anumita specializare (coruptie, omoruri, evaziune fiscala etc.), prin efectul aleatoriu al distribuirii cauzelor, se vor afla in situatia solutionarii unor dosare care nu ar avea legatura cu specializarea respectiva si astfel anii de formare s-ar dovedi inutili". Dosarul care ar trebui sa-ti faca tie dreptate, omule, ar putea incapea pe mana unui procuror specializat in alt tip de infractiuni. In loc sa te tratezi de cataracta la oftalmolog, te va opera la ochi un ortoped, ca lui i-a picat cazul tau si tot medic se numeste.
- Modificarea art. 10 - măsura reținerii inculpatului
*"La art. 10 al. 2 se modifica astfel incat, in situatia luarii masurii retinerii inculpatului, 6 ore vor fi necesare pregatirii apararii in fata procurorului, iar alte 6 ore in fata judecatorului de drepturi si libertati, in conditiile in care este numit un avocat din oficiu la Parchet si un alt avocat din oficiu la instanta. Prin noul aliniat introdus la art. 10 (al. 5 ind. 1) legiuitorul se asigura ca sanctiunea va fi nulitatea absoluta. Asadar, in situatia comiterii unui omor, de exemplu, intervalul de timp al retinerii (24 de ore) se poate epuiza si nimic nu-l impiedica pe inculpat sa dispara inainte de pronuntarea judecatorului de drepturi si libertati", spune procurorul Alexandru Codreanu.
Consecințe: Cel astfel plecat fluierand de sub nasul procurorilor poate sa fie cel care ti-a violat sora sau un violator a carui urmatoare victima sa fie sora ta.
- Art. 91 și art. 92 - despre apărător și apărare
Se introduce aliniatul 2 ind. 1 prin care se interzice substituirea aparatorului ales cu unul din oficiu, in lipsa acordului inculpatului, cauza urmand a fi amanata.
Consecinte - orice cauza va fi amanata pana la prescriptie, in conditiile in care interesul inculpatului ce are avocat ales va fi ca aparatorul sa lipseasca de la termenele stabilite". Si hotul care astfel va scapa (se reduc substantial si termenele de prescriptie) poate sa fie cel care ti-a spart tie casa sau cel care imediat ce va scapa ti-o va sparge.
La art. 92 al. 2 se modifica astfel incat avocatul suspectului sau inculpatului trebuie anuntat cu cel putin 24 de ore inainte de orice act de urmarire penala, fiind dezvaluita inclusiv identitatea persoanei ce urmeaza a fi audiata.
Consecinte: in termenul de 24 de ore, orice martor ce urmeaza a fi audiat poate fi intimidat de suspect sau inculpat astfel incat declaratia ulterioara nu va putea conduce la aflarea adevarului in cauza.
De asemenea, suspectul/inculpatul va putea participa la orice audiere, or, in aceste conditii, victimele unor infractiuni grave (viol, tentativa la omor etc.) vor suferi victimizari secundare". Iar pedofilul care a scapat pentru ca a intimidat victima si/sau martorii poate sa-ti atace a doua zi copilul chiar tie, omule.
- Art. 92 - dubiul rezonabil îi profită exclusiv inculpatului
* "La art. 99 alin. 2 se prevede, prin modificarile preconizate, ca orice dubiu cu privire la vinovatia suspectului sau inculpatului ii profita exclusiv acestuia. Observam ca se renunta la sintagma 'dubiu rezonabil', astfel incat chiar si un dubiu 'nerezonabil' ii va profita suspectului sau inculpatului".
Consecințe - Criminalii care au beneficiat de ”dubii nerezonabile” ar putea ucide din nou.
- Art. 116 - despre martorul protejat
Se introduce aliniatul 2 ind. 2 care impune ca un martor protejat sau amenintat sa nu poata fi audiat si in calitate de martor cu identitate reala, in aceeasi cauza.
Consecințe - Au fost situatii in care, in cauze care priveau cercetarea unor infractiuni extrem de grave (viol, omor, trafic de persoane etc.), un martor sa nu consimta sa dea o declaratie decat daca identitatea sa este protejata, iar declaratia sa sub identitatea reala sa fie in mod intentionat neadevarata ca urmare a presiunilor suportate din partea persoanelor apropiate persoanelor acuzate.
In astfel de situatii extrem de delicate, martorul isi va expune siguranta proprie sau a familiei, fara a i se putea asigura o protectie adecvata.
Daca martorul in pericol ar fi tatal tau? Sau daca martorul care nu va mai spune nimic de frica ar putea elucida talharia a carei victima ai fost tu?
- Abrogarea art. 139 alin. 3 - despre înregistrări
Se abroga aliniatul 3 de la art. 139, astfel incat inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane (martori de exemplu) si care privesc propriile convorbiri nu vor mai putea fi folosite ca mijloace de proba.
De asemenea, prin abrogarea amintita, dispare posibilitatea ca orice alte inregistrari sa poata constitui mijloace de proba, daca nu sunt interzise de lege.
Consecințe - Daca o persoana discuta cu un primar, de exemplu, despre remiterea unor sume de bani in schimbul indeplinirii de catre primar a unor atributii de serviciu si persoana inregistreaza aceasta conversatie, aceasta inregistrare nu va mai putea fi folosita ca mijloc de proba pentru dovedirea unei infractiuni de luare de mita".
Si daca, omule, inregistrarea aceea eliminata ar fi una in care esti amenintat de cel care ulterior te-a batut si tu nu poti sa dovedesti altfel?
- Art.146, alin 5, ind.1 - despre obținerea datelor care privesc tranzacțiile financiare
Se abroga aliniatul 5 de la art. 146 ind. 1 astfel incat procurorul, chiar si in situatia in care s-ar pune in pericol siguranta victimei sau altor persoane, nu ar putea dispune de urgenta obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate sau care urmeaza a fi efectuate.
Consecințe - Astfel, chiar si in situatiile de urgenta maxima (de exemplu, situatia unui copil rapit), procurorul va trebui sa se adreseze judecatorului de drepturi si libertati. Mergand pe linia exemplului adoptat, putem avea situatia in care exista date cu privire la conturile persoanei suspectate de rapirea unui minor si care se pregateste sa paraseasca tara, efectuand in acest scop diferite tranzactii financiare, iar in rastimpul solutionarii cererii de catre judecator, consecintele asupra sigurantei copilului pot fi dramatice, arata procurorul Alexandru Codreanu. Si daca ar fi copilul tau?
- Art. 213, alin. 2 - contestarea controlului judiciar
Art. 213 al. 2 se modifica astfel incat contestatia formulata de inculpat impotriva masurii controlului judiciar se solutioneaza in termen de 5 zile (termen de decadere), sanctiunea nejudecarii in termenul respectiv fiind incetarea efectelor masurii preventive.
Consecințe - Interesul inculpatului va fi ca aparatorul sau ales sa nu se prezinte in fata judecatorului, astfel incat contestatia sa nu se judece in termenul de 5 zile". Si daca va scapa de control, in cat timp va disparea?
- Art. 305 - 311 NCPP - informarea suspectului - consecințe nefaste
Daca actul de sesizare cuprinde si numele persoanei banuite de comiterea unei infractiuni, in mod obligatoriu si sub sanctiunea nulitatii absolute, se va dispune inceperea urmaririi penale atat cu privire la fapta, cat si la faptuitor. Suspectul trebuie chemat imediat pentru a i se comunica atat calitatea respectiva, cat si probele din care rezulta savarsirea faptei, incadrarea juridica si drepturile procesuale, sanctiunea nerespectarii tuturor acestor exigente fiind din nou nulitatea absoluta.
Consecințe - Astfel, o persoana suspectata de pornografie infantila va putea distruge toate datele informatice inainte de efectuarea unei perchezitii; o persoana suspectata de omor va putea ascunde mijloace de proba inainte de efectuarea unei cercetari la fata locului; o persoana suspectata de trafic de persoane va cunoaste inca din faza incipienta persoana care a 'indraznit' sa formuleze plangere penala etc.
- Art. prin care se introduce termenul de un an pentru clasarea plângerilor și denunțurilor
Se introduce un termen de maxim un an de la momentul in care plangerea sau denuntul au fost formulate, termen in care, daca autorul ramane neidentificat, este obligatorie dispunerea clasarii.
Consecințe - Aici se identifica mai multe chestiuni absolut inacceptabile - infractiunile de omor, de exemplu, sunt imprescriptibile, astfel incat o solutie de clasare nu vad cum s-ar putea dispune in cazul omorurilor cu autor necunoscut. De asemenea, situatia cauzelor foarte complexe (accidente de munca, ca urmare a unor explozii unde expertizele INSEMEX dureaza) ar avea de suferit in conditiile in care culpa unei persoane este posibil sa nu se poata stabili in interiorul termenului de 1 an.
- Art. 375 - alineat nou - despre probele oferite de inculpați (declarații și denunțuri)
Se introduce aliniatul 4 - declaratiile date de un inculpat care recunoaste invinuirea nu pot constitui probe impotriva altor inculpati cercetati in aceeasi cauza sau in alte cauze. Per a contrario, asemenea declaratii pot fi folosite doar in folosul altor inculpati.
Consecințe - Se creeaza un dezechilibru evident intre acuzare si aparare. In plus, instanta se va vedea in situatia de a avea un mijloc de proba administrat in conditii de legalitate, dar pe care nu-l poate valorifica in scopul aflarii adevarului.
- Art.. 421, alineat nou - despre condamnarea în apel
Se introduce un nou aliniat prin care, dupa achitarea inculpatului in prima instanta, nu se poate pronunta o hotarare de condamnare in apel decat daca sunt administrate probe noi care sa conduca la desfiintarea solutiei de achitare a primei instante.
Consecințe - Prin aceasta modificare, solutia unui judecator de achitare de la o instanta inferioara se definitiveaza practic, iar judecatorii cu mai multa experienta de la instanta de apel sunt pusi in situatia in care nu vor putea reinterpreta probatoriul administrat, caci este iluzoriu sa ne imaginam ca peste noapte, in apel, vor "aparea" probe noi care sa desfiinteze solutia de achitare.
Se incalca, asadar, dublul grad de jurisdictie si independenta judecatorului de a adopta solutia care reiese din probatoriul administrat nemijlocit in fata sa, cat timp condamnarea dupa achitare devine interzisa".
La rândul său, procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a identificat mai multe lacune grave care apar in propunerile de modificare.
- Art. 223, alin. (2) se modifică - despre arestarea preventiva a persoanelor cercetate pentru agresiuni sexuale, actele sexuale cu minori, coruperea sexuala a minorilor sau racolarea minorilor in scopuri sexuale
Articolul 223, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins: " (2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată si dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de corupție, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism si care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravității faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului si a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica".
Consecințe - Acestia nu mai pot fi arestati preventiv daca modificarile ar intra in vigoare. In contextul in care Romania se confrunta cu un numar mare de agresiuni sexuale asupra minorilor, unul dintre cele mai mediatizate cazuri fiind cel al agentului de politie Eugen Stan, acuzat de agresiune sexuala.
"Reducerea categoriilor de infractiuni pentru care se poate dispune arestarea preventiva (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventiva pentru infractiuni precum: agresiunea sexuala, actul sexual cu un minor, coruperea sexuala a minorilor, racolarea minorilor in scopuri sexuale, furt, furt calificat, inselaciune, abuz in serviciu, delapidare, represiune nedreapta, cercetare abuziva, supunerea la rele tratamente, spalarea de bani s.a.) ", avertizează Augustin Lazăr.
Practic, prin propunerile facute de PSD-ALDE in Comisia Iordache, din cazurile in care se impune arestarea preventiva dispar infractiunile enumerate.
- Art. 139, alin. 3, care se abrogă - despre înregistrarile camerelor de supraveghere care nu mai sunt probe
"Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege".
Lazar mai arata si o alta hiba: "imposibilitatea folosirii inregistrarilor facute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor inregistrari legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spatii publice) ".
Consecințe - Unul dintre cele mai recente si cunoscute cazuri in care cineva a fost prins in baza camerelor video este cel al agresoarei de la metrou. Cu abrogarea de mai sus, prinderea sa ar fi fost imposibilă.
- Articolul care privește termenul de realizare a unui denunț
Prevederea propusa de Comisia Iordache: Pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa, denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maximum 6 luni de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii.
Consecințe - "Instituirea conditiei ca, in situatiile in care legea penala prevede o consecinta favorabila pentru denuntator, denuntul sa fie formulat intr-un anume termen pentru ca aceste consecinte sa se produca, in conditiile in care o serie de infractiuni grave ar ramane, in lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute", arata Lazar.
- Dosarele de omor cu autor necunsocut, clasate dupa 1 an
Este vorba de prevederea Comisiei Iordache, privind Inceperea urmaririi penale: "In toate celelalte situatii, altele decat cele mentionate la alin. (1) organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta. In termen de maxim 1 an de la data inceperii urmaririi penale cu privire la fapta organul de urmarire penala este obligat sa procedeze fie la inceperea urmaririi penale cu privire la persoana, daca sunt indeplinite conditiile legale pentru a dispune aceasta masura, fie la clasarea cauzei."
Consecințe - Dacă o ancheta este clasata daca faptuitorul nu este identificat timp de un an de la inceperea in rem a urmaririi penale, practic, anchetele in cazuri grave, de omor sau de talharie, care ar fi cu autor necunoscut, ar fi inchise dupa 1 an de la deschiderea lor, daca nu este gasit autorul in acest timp.
Consecințe - Recent, Seful Serviciului Omoruri din Politia Capitalei, Radu Gavris, declara, intr-un interviu pentru Ziare.com, ca "in 24 de ani s-au adunat 90 de dosare cu autor necunoscut, nu sunt multe. Inca lucram la ele si am avut si rezultate. (...) Am avut dosare din '97-'98 solutionate, cu autori condamnati". Sansa sa se faca dreptate in astfel de cazuri ar fi zero, daca s-ar pune in practica propunerea de modificare.
