Pe aceeași temă
”Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017 (privind recursul compensatoriu – n. red.), un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei. De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu”, precizează ANP într-un comunicat de presă, citat de G4Media.
De asemenea, Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis și o statistică privind numărul liberărilor în perioada 2014 – 2018:
”Menționăm că punerea în libertate se dispune, de îndată, la expirarea duratei pedepsei închisorii, la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus liberarea condiţionată, precum şi la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare competente, în situaţiile anume prevăzute de lege, administrația așezământului de deținere îndeplinind obligațiile prevăzute de reglementările legale în materie. Totodată, în ceea ce privește aplicarea instituției complementare a liberării condiționate, precizăm că aceasta presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiții strict și limitativ prevăzute de lege, admiterea liberării condiționate implicând formarea convingerii instanței cu privire la însușirea de către persoana condamnată a unui complex de valori sociale necesare subzistenței în societate, în condiții de legalitate”, se mai precizează în comunicatul transmis de ANP.
Agresiunile sexuale, violurile și tentativele de viol, se află în topul infracțiunilor comise de deținuții eliberați din penitenciar în baza recursului compensatoriu, după cum rezultă de o statistică realizată de G4Media.ro. Din cele 21 de cazuri documentate, în 9 situații s-au întors după gratii sub acuzația de viol sau tentativă de viol. Printre victime se numără în numeroase cazuri minori, fetițe de 15, 13 ani, de 4 și de 6 ani.
Autorii de facto ai punerii în libertate a unor infractori periculoși, precum criminalii și violatorii, sunt parlamentarii PSD, ALDE și UDMR, care au introdus anul trecut o serie de modificări la proiectul de lege privind recursul compensatoriu, astfel încât condamnații la închisoare cu executare să se califice în număr cât mai mare la eliberare.
În urma măsurilor votate de majoritatea guvernamentală, au fost eliberați mai devreme din închisori peste 13.000 de infractori, dintre care aproape 11.000 au fost beneficiari direcți ai recursului compensatoriu. Dintre aceștia aproximativ 700 s-au întors deja din nou după gratii, 188 fiind condamnați pentru crime, violuri sau alte infracțiuni cu violență.
Val de infracțiuni după aplicarea legii recursului compensatoriu
În ultimele luni au fost înregistrate mai multe infracțiuni cu violență săvârșite de infractori eliberați din penitenciare pe baza prevederilor Legii recursului compensatoriu, e lege promovată și votată în 2017 de coaliția PSD – ALDE.
în ultima lună opinia publică a fost oripilată de înregistrări video privind o tânără din Alba Iulia care a fost atacată într-o scară de bloc. O adolescentă de 15 ani din Constanța a fost tâlhărită pe stradă. O barmaniță din Timișoara a fost jefuită după ce a fost bătută cu cruzime de un bărbat. Un interlop din Iași a violat o tânără de 17 ani racolată într-un club. Un tânăr a fost omorât sâmbătă seara la Mediaș de un bărbat condamnat anterior pentru omor. Cu toții sunt recidiviști și au fost eliberați în baza legii recursului compensatoriu.
De ce mint cei de la PSD și Tudorel Toader când dau vina pe Guvernul Cioloș
Confruntați cu valul de crime și violuri comise de infractorii proaspăt eliberați din închisori, atât ministrul Justiției, Tudorel Toader, cât și social-democrații au început să arate cu degetul spre Guvernul Cioloș, pe care l-au acuzat că a inițiat proiectul legii recursului compensatoriu, numindu-l autorul de facto al scoaterii din pușcării a infractorilor periculoși.
Recursul compensatoriu a fost, într-adevăr, inițiat de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, dar într-o formă care nu ar fi permis eliberări în masă din închisori. Proiectul inițial prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată de Raluca Prună dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din octombrie 2016 (Mursic contra Croației), care a stabilit că norma minimă aplicabilă este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.
Mandatul Guvernului Cioloș s-a încheiat însă înainte ca proiectul legii recursului compensatoriu să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere. Primul Guvern PSD instalat după alegerile din 2016, condus de Sorin Grindeanu, a fost cel care a trimis proiectul de act normativ în Parlament, exact în forma elaborată de Raluca Prună.
Proiectul a fost aprobat de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, în ședința în care a fost adoptată și OUG 13, și a fost înregistrat în aceeași zi la Senat pentru dezbatere în procedură de urgență. Pe 13 martie, actul normativ a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acea vreme de social-democratul Șerban Nicolae. Aici sunt adoptate, la propunerea UDMR, primele măsuri în favoarea infractorilor: redefinirea spațiului necorespunzător prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut: În aceeași zi de 13 martie, încălcând regulamentul Senatului care prevede ca un proiect dezbătut în comisie să aștepte minimum trei zile înainte de a fi supus votului în plen, legea intră în ședința de plen a Senatului și este adoptată. A fost înregistrat un singur vot împotrivă.
Forma finală a legii a fost dată însă în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă atunci de social-democratul Eugen Nicolicea.
Deputații PSD, ALDE și UDMR au formulat și au adoptat o serie de amendamente care au schimbat radical, în favoarea infractorilor, condițiile de eliberare înainte de termen a celor condamnați la închisoare cu executare.
În primul rând, a fost majorat numărul de zile care se consideră executate din pedeapsă pentru condiții necorespunzătoare: de la trei, cât prevedea proiectul Prună, la șase pe lună. În al doilea rând, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare” astfel încât nu a mai rămas penitenciar în România care să nu se încadreze la acest capitol. Autorii au fost aceeași deputați PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică:
Deputatul UDMR, Marton Arpad, a venit cu câteva amendamente suplimentare, tot în favoarea infractorilor: cei care renunță la o parte din banii cuveniți pentru munca prestată în detenție sunt asimilați celor care prestează muncă neremunerată și, pentru două zile de muncă, câștigă o zi de libertate.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017. S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR). Printre cei care au votat actul normativ se numără și 11 deputați de la minoritățile naționale, dar și liberalul Ioan Cupșa. Toți cei 13 deputați ai PMP s-au abținut la vot.
Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017, fără a solicita reexaminarea actului normativ și fără să-l atace la Curtea Constituțională.
