Pe aceeași temă
Istoria ilustrată a României este actualizată și revizuită de istoricii Ioan Aurel Pop, președinte al Academiei Române, și Ioan Bolovan.
”Rămânem însă contrariaţi că despre tragicele evenimente de la Iaşi din iunie 1941 se reia aceeaşi naraţiune deformatoare: “la sfârşitul lunii iunie 1941, au fost executaţi 500 de evrei originari din Basarabia şi Bucovina, acuzaţi că ar fi tras focuri de armă asupra soldaţilor români şi germani” (p.572). În realitate, în iunie 1941 la Iaşi a fost un adevărat Pogrom în care autorităţile române, cu sprijinul populaţiei şi a soldaţilor germani, au ucis aproximativ 13.000 de evrei”, scrie Alexandru Florian, directorul general al institutului Elie Wiesel.
Florian spune și că, ”în aceeași viziune distorsionată”, lipsesc informațiile despre responsabilitatea autorităților române de la acea vreme și germane despre exterminarea evreilor ucraineni din Transnistria și despre deportarea romilor.
Textul integral al scrisorii
În 2018 a apărut o “ediţie revizuită şi actualizată” a volumului Istoria ilustrată a României (editori Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan), sub titlul Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova. În 2016, în răspunsul dumneavoastră la sugestiile Institutului privind prima ediţie, am remarcat angajamentul ca în viitoarele ediţii să oferiţi mai multe “detalii despre situaţia evreilor din România”, aici: http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2018/07/Corespondenta-universitatea-BB.pdf
De această dată autoarea capitolului “România între 1918 şi 1947” a adăugat mici fragmente din care se poate înţelege că: la Bucureşti a avut loc un pogrom în ianuarie 1941; în Transnistria au fost deportaţi şi evrei din Bucovina de Sud (Vechiul Regat).
Rămânem însă contrariaţi că despre tragicele evenimente de la Iaşi din iunie 1941 se reia aceeaşi naraţiune deformatoare: “la sfârşitul lunii iunie 1941, au fost executaţi 500 de evrei originari din Basarabia şi Bucovina, acuzaţi că ar fi tras focuri de armă asupra soldaţilor români şi germani” (p.572). În realitate, în iunie 1941 la Iaşi a fost un adevărat Pogrom în care autorităţile române, cu sprijinul populaţiei şi a soldaţilor germani, au ucis aproximativ 13.000 de evrei.
În aceeaşi viziune distorsionată, lipsesc informaţiile despre responsabilitatea autorităţilor române şi/sau germane pentru exterminarea evreilor ucrainieni din Transnistria, precum şi deportarea romilor în teritoriul aflat sub autoritate românească.
Totodată, despre regimul lui Carol al II-lea ar fi fost important de marcat momentele de început ale marginalizării şi eliminării evreilor din societate: 1) pierderea cetăţeniei de către 225.222 de evrei (aproximativ o treime dintre cei revizuiţi), printr-o lege pregătită şi pusă în aplicare de către guvernul Goga-Cuza şi acela al Patriarhului Miron Cristea şi 2) legea privind statutul juridic al evreilor elaborată de către guvernul Ion Gigurtu în august 1940, care a stabilit 3 categorii de evrei supuşi diverselor grade de restricţii.
În economia volumului apare cel puţin disproporţionat faptul că Pogromului de la Chişinău din 1903, în timpul regimului ţarist, i se oferă o pagină (pp.537-538), iar pogromurile de la Dorohoi (iulie 1940), Bucureşti (ianuarie 1941) şi Iaşi (iunie 1941) sunt amintite expeditiv în câte o frază, sub denumirea de “evenimente” sau “incidente sângeroase”. Masacrul de la Odessa este uitat cu desăvârşire.
În “Cuvântul către cititor” amintiţi, pe bună dreptate, despre grava dezorientare şi nociva manipulare a conştiinţei publice la care au contribuit producţiile istoriografice ale perioadei comuniste.
Astăzi cunoaşterea istoriei este esenţială pentru formarea conştiinţei publice, iar asumarea cu responsabilitate “atât a împlinirilor, cât şi a ororilor” din trecutul nostru presupune că am ales drumul Europei Occidentale.
30 iulie 2018
Cu deosebită stimă,
dr. Alexandru Florian, Director general Institutul Elie Wiesel
Comentarii 3
Clem - 08-05-2020
Nu contest atrocitatile armatei germane privind pogromul de la Iasi ci doar numarul celor ucisi,numar umflat de catre propaganda ruseasca!Am discutat cu evrei care au trait in perioada respectiva in Iasi si mi-au spus cu totul altceva despre evenimentele din acea perioada!Tind sa-i cred deoarece nu si-ar mai avea rostul ca una dintre strazile din Tel Aviv sa poarte numele maresalului Antonescu!Nu stiu pe cine avantajeaza raportarea unui numar mult mai mare de morti din perioada pogromului iesean din 1941!Cred ca acest lucru chiar dezavantajeaza pe cei care mint in fata unora care stiu adevarul din documentele vremii!
RăspundeDaniel Onaca - 08-03-2020
De unde ura asta împotriva evreilor, învăluită în cuvinte ce vor să creeze impresia de echidistanță și moderație? Pe cine credeți că duceți cu preșul?
RăspundePop Gheorghe - 08-02-2020
D-le Alexandru Florian(ce nume frumos, romanesc). Nu am trăit vremurile respective dar am citit mult despre acele evenimente tragice, și am ajuns la concluzia ca a fost o adevărată tragedie pe care a trait-o poporul roman, iar istoria scrisă de dl Ioan Aurel Pop la asta se refera, la tragedia poporului român. Din pacate, evreii care, după părerea mea s-au împărțit în două categorii, cei loiali, care au iubit poporul roman(gen Ion Pribeagu sau Nicolae Steinhardt) și cei care au urat poporul roman(gen evreii sovietici) din care, din pacate faceti parte, prin insistenta prin care încercați să scoateți în evidență câteva episoade din istorie care nu ne fac cinste dar care nu reprezintă poporul roman si nici istoria lui. Ura asta a unor evrei fata de poporul roman nu mi-o explic dar s-a manifestat la cele mai ridicate cote odată cu instaurarea regimului comunist, în conducerea României ajungând foarte multi evrei (nu-i enumăr pentru ca sunt prea multi) în conducerea unor domenii cheie și care au coordonat uciderea în lagăre și închisori a sute de mii de romani, în frunte cu elita politică și militară. Din cate vedeti, dl. Ioan Aurel Pop nu a insistat nici pe acest aspect, dar orbit de ura(De ce?), nu ati remarcat. Ar fi cazul sa analizați și propriile greseli(s-ar pute ca tocmai dvs sa provocați antisemitismul).
Răspunde