Directorul ORNISS, la comisia SIPA. Tănase Joița, amânat. Stănoiu, niciodată invitată

Dora Vulcan | 06.03.2018

Directorul ORNISS şi directorul tehnic al RASIROM vor fi audiaţi marţi în Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA. Audierea foștilor procurori generali Tănase Joița și Ilie Botoș va fi, astfel, amânată.

Pe aceeași temă

 

 

 

Preşedintele Comisiei SIPA, Viorel Salan, a confirmat luni pentru Agerpres că cei doi sunt aşteptaţi la Parlament pentru audieri. Totodată, acesta a afirmat că foştii procurori-şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tănase Joiţa şi Ilie Botoş, invitaţi pentru audieri în această comisie, vor fi reprogramaţi.

 

Termenul de depunere a raportului comisiei a fost prelungit până pe 15 aprilie.

 

 Comisia de ancheta a arhivei SIPA a fost infiintata la finalul lunii septembrie 2017 de catre Parlament pentru a clarifica aspectele legate de desfiintarea Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie (DGPA) nu și pentru investigarea perioadei în care era asimilată, prin tehnicile folosite, fostei Securități comuniste.  Senatorul Serban Nicolae a fost schimbat de la conducerea asa numitei Comisii SIPA, in locul lui venind senatorul PSD Viorel Salan. ​ 

 

Comisia de anchetă s-a axat până acum pe investigarea perioadei de după desființarea SIPA ocolind cu desăvârșire exact perioada în care aceasta era activă și producea victime în rândul magistraților. Audierea lui Tănase Joița, procuror general din perioada ministeriatului Rodicăi Stănoiu, ar fi putut aduce lumină în evenimentele soldate cu așa-zisa sinucidere a procurorului Cristian Panait, victimă a procurorilor Securității din Parchetul General și anchetarea, la comandă politică, a procurorului Alexandru Lele, primul din sistemul de anchete penale care a reclamat intervenția premierului Adrian Năstase ”cu bocancii în anchetele penale”. Cristian Panait a fost găsit mort după ce a refuzat să-l aresteze pe procurorul Lele, așa cum i-au cerut șefii săi, dând în schimb scoatere de sub urmărire penală. El a plonjat de pe terasa casei unde locuia cu mătușa sa. Într-o scrisoare pe care a publicat-o în România liberă, Eleni Dumitru, mătușa tânărului procuror, de doar 29 de ani, a exprimat nenumărate dubii cu privire la tratamentul care i-ar fi fost administrat nepotului său după ce a dat scoaterea de sub urmărire penală a procurorului Lele. Ea a redat o serie de discuții cu procurorul Panait care se plângea de presiunile făcute de șefii săi pentru arestarea procurorului Lele devenit incomod după ce acesta arestase un important sponsor al partidului aflat la guvernare, fiul baronului local din Oradea, prefect PDSR (actualul PSD) de Bihor, care se ocupa de contrabanda cu petrol. În contrabandă erau implicate mai multe servicii secrete, avea să-i spună procurorul Panait mătușii sale. Lui Lele i-a fost deschis ulterior dosar cu nume de cod (”Scărișoara”), ca pe vremea fostei Securități. SIPA a fost unul dintre serviciile implicate în urmărirea sa și a rudelor sale.


Despre activitatea SIPA s-a scris în presa vremii că desfășura activități de veritabilă poliție politică. Serviciul a și fost condus, de altfel, de unul din oamenii fostei Securtăți. 


Vârful activității sale de poliție politică a fost atins în perioada ministrului Rodica Stănoiu, singura pe care nici fostul președinte al comisiei și nici cel actual nu au invitat-o la audieri. 


Pentru a justifica înființarea comisiei, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, declara in luna octombrie a anului trecut, in fata comisiei de ancheta privind arhiva SIPA, ca a fost avertizat cand a fost numit in functie ca la minister exista o bomba cu ceas care ticaie si ca ea se numeste arhiva SIPA. Tudorel Toader a arătat încă o dată că nu înțelege importanța subiectelor pe care le pune în circulație sau doar că o face, deliberat, într-un mod cu totul vicios, menit a escamota adevărul în foițe multe de manipulare și nu pentru scoaterea sa la lumină.

 

 

 

Toader a mai spus ca in arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justitiei sunt mai multe tipuri de documente: carti de munca ale functionarilor cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), documente privind viata privata, acte care tin de Arhivele Nationale si inscrisuri clasificate secret de serviciu.

 

Toader a spus ca si-a facut o imagine despre arhiva "cat de cat apropiata" de adevarul accesibil lui si a decis sa nu taca la fel ca predecesorii sai, sperand ca pe durata mandatului nu va iesi in spatiul public problematica SIPA.

 

"Acolo, eu am intrat in arhiva, si nu pot sa spun ca stiu ce este acolo, asa, dar cam stiu despre ce este vorba. Acolo, se prezuma dinainte, erau documente care nu isi gaseau locul. Cartile de munca ale functionarilor cu statut special din ANP, o absoluta nedreptate, pentru ca oamenii aia care au muncit nu puteau sa isi dovedeasca grupa, gradatia, vechimea si celelalte, sa-si ia si ei dreptul la pensie, un drept cat se poate de legitim, pentru ca nu aveau acces la Arhiva. Dar buna parte am vazut teancuri-teancuri de carti de munca. Buna parte erau acolo si e nedrept, pana la urma, nu? (...) Dar sa le ai fizic in spatele unui lacat, unui sigiliu si sa spui: nu pot sa ti le dau pentru ca sunt acolo si nu am voie, cred ca e cel putin nefiresc, ca sa nu spun ca e profund nedrept", a descris Tudorel Toader prima categorie de documente gasite in arhiva SIPA.

 

Comisia de ancheta a arhivei SIPA este alcatuita din senatorul PSD Marian Pavel, senatorul PSD Adrian Diaconu, senatorul PSD Alexandru Balanescu, deputatul PSD Costel Dunava, deputatul PSD Liviu Plesoianu, deputatul PSD Miah Popa. De asemenea, din partea PNL este deputatul Gabriel Andronache si Cristina Traila, dar si senatorul Daniel Fenechiu. USR este reprezentat de senatorul Mihai Gosiu, iar PMP pe deputatul Robert Turcescu.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22