Pe aceeași temă
Un comunicat al Executivului spune că discuția "a scos încă o dată în evidență buna înțelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situația financiar bugetară prin care trece România."
Patriarhul a subliniat că biserica va sprijini activ demersurile guvernului de a îmbunătăți condițiile de educație ale copiilor și tinerilor din mediul rural și ale calității actului medical în spitale, se mai spune în comunicatul Guvernului.
''Premierul Cioloș a mulțumit pentru implicarea bisericii în cele două direcții extrem de importante pentru dezvoltarea societății românești'', mai adaugă comunicatul.
De asemenea, conform comunicatului, premierul Dacian Cioloș l-a asigurat pe Patriarhul Daniel că Executivul va asigura finanțare pentru proiecte de investiții importante și că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziție resurse, în funcție de posibilități, pentru lăcașele de cult aflate în construcție.
Subiectul discuțiilor – alocările bugetare pentru Biserică
Bugetul de stat pe 2016 nu mai prevede niciun leu pentru investițiile bisericilor – construire sau lucrări de reparații, dar menține plata ce revine statului pentru plata salariilor preoților. Mai mult, aceste ultime sume sunt mai mari, întrucât au cerscut salariile bugetarilor.
În 2014, au fost alocate pentru biserici 148 milioane de lei, iar în 2015, de 177 milioane de lei, inclusiv contribuția la Catedrala Mântuirii Neamului.
În proiectul de buget, în anexa aferentă Secretariatului general al Guvernului, la "Sinteza politicilor și programelor bugetare", la rubrica "lăcașuri de cult" nu este prevăzut niciun leu pentru anul 2016, în timp ce la execuția preliminară pentru anul 2015 au fost alocați 177 milioane lei.
CITEȘTE ȘI: Despre secularizare şi avansul său Biserica Ortodoxă Română, înainte şi după Colectiv
Potrivit Ministerului de Finanțe, proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a salariilor acordate personalului clerical și neclerical.
"În cazul personalului clerical, contribuția statului la salarizarea personalului de cult crește de la 278,3 milioane lei anul acesta la peste 315,1 milioane lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuția statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% față de anul 2015, de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei în anul 2016", precizează sursa citată.
De asemenea, MF menționează că proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a contribuției statului, pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor, de la 12,8 milioane lei anul acesta la 13 milioane lei în anul 2016", "anul viitor păstrându-se în buget suma de 1,3 milioane lei alocată în scopul finanțării Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos".
Ministrul Finanțelor: Biserica poate accesa bani europeni pentru construcții
"Am făcut un calcul, aceste creşteri salariale înseamnă 150 de milioane de lei, comparabil cu sumele alocate în 2015 pentru reparaţii şi construcţii. Deci, ceva bani suplimentari se duc în această zonă.
Biserica are la dispoziţie venituri proprii şi beneficiază şi de facilităţi fiscale. Deci pot fi continuate lucrări de construcţie.
De asemenea, se pot atrage şi fonduri europene. Practic, din zona alocării de la bugetul de stat, lipsa alocării poate fi suplinită din veniturile proprii sau din fonduri europene", a explicat Anca Dragu, într-o emisiune la Pro TV.
Reacția patriarhului Daniel: Suntem de acord să nu mai plătească nici salariile. Cu o condiție: Statul să ne dea înapoi proprietățile confiscate
"Noi am spus de mai multe ori că suntem de acord, nu numai să impoziteze veniturile, ci și să renunțăm la salariile de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăți. Deci nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să ne dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donații date Bisericii în mod liber. Și atunci când se face acest echilibru, nu mai avem nevoie de salarii de la stat și de celelalte", a declarat Patriarhul Daniel, citat de Agerpres.
Un punct de vedere a venit și din partea lui Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, care atrage atenția că e doar proiectul de buget, nu e nimci stabilit definitiv: "Vorbim despre un proiect, un proiect nu înseamnă o lege finală. Este o veste care nu ne poate bucura, dar considerăm că construcţiile începute, inclusiv proiectul Catedralei naţionale va putea fi continuat, întrucât conform legii Catedralei din 2005, fondurile alocate pentru această importantă construcţie nu provin doar din partea statului, în primul rând sunt fonduri alocate de Biserică, alocate prin donaţiile credincioşilor şi în ultimul rând din partea instituţiilor statului. Proiectele aflate în derulare în acest moment în cadrul Patriarhiei Române nu vor fi stopate, cel mult procesul de edificare al lor va fi unul evident afectat, dar în niciun caz stopat."
Oprirea finanțării bisericilor și reorientarea acestor sume spre spitale și educație au figurat printre cererile protestatarilor care au ieșit în Piața Universității după incendiul de la Club Colectiv.
CITEȘTE ȘI: Cazul Colectiv: o interpretare din perspectiva relaţiei stat-biserică
