Pe aceeași temă
Reprezentanții Declic au solicitat redeschiderea cazului Certej, 4.000 de membri ai asociației semnând un memoriu adresat procurorului-șef DNA, Călin Nistor, pentru infirmarea clasării și redeschiderea cercetării penale, scrie G4Media.ro.
În etapa următoare, decizia procurorului-șef trebuie să fie confirmată de Tribunalul Hunedoara în ședința din 27 ianuarie, pentru reluarea efectivă a investigațiilor.
Ilegalitățile sesizate de Comunitatea Declic se referă la modul în care pădurea sătenilor a ajuns în posesia companiei miniere Deva Gold, prin mijlocirea primăriei. Cele două iazuri de decantare cu cianuri aferente exploatării miniere ar urma să fie amplasate în această pădure.
„Ne dorim ca, de această dată, procurorii DNA să intre pe fondul cauzei și să ancheteze faptele de corupție din Certej. Altfel, superficialitatea ne poate costa scump. Corupția din jurul proiectului minier Certej se va putea extinde nestingherită până când două iazuri cu cianuri vor lua locul munților”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, campaigner Declic.
Reprezentanții Comunității Declic au depuse sesizarea la procurorul-șef al DNA și au mers în audiență la începutul lunii decembrie, după ce, în doar 10 zile de la preluarea dosarului, procurorii Direcției Naționale Anticorupție Structura Centrală au clasat dosarul Certej.
Dosarul privind infracțiunile de la Certej a fost deschis în urma unui denunț depus în octombrie 2016 la DNA Alba. În noiembrie 2016 DNA Alba a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu. La aceasta s-au adăugat sesizări ale Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României și Senat. În iunie 2019, DNA Alba Iulia a clasat dosarul.
În august 2019, procurorul șef DNA a infirmat soluția de clasare ca netemeinică și nelegală și a dispus redeschiderea anchetei la DNA, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
Proiectul minier din Certeju de Sus, Hunedoara, este propus de Eldorado Gold (ELD), companie minieră canadiană ce intenționează să deschidă prima mină de suprafață cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) și compania de stat Minvest Deva (~20%). Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.
Cea mai mare catstrofă minieră din România
În 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineaţa, barajul iazului de decantare s-a rupt iar 300.000 de metri cubi de steril toxic au inundat cartierul muncitoresc al Certejului. Valul de nămol şi zgură a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării. Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătraţi, cu straturi de până la jumătate de metru. Urmările au fost dezastruoase pentru comunitate.
Avalanşa a lăsat, oficial, în urma ei, cel puţin 89 de morţi, iar 76 de persoane au fost rănite. „Declanşarea catastrofei a surprins mai mulţi cetăţeni în case ori în blocuri, unii dormind. S-au stabilit măsuri urgente de salvare a celor accidentaţi şi de scoatere a celor morţi cu ajutorul militarilor aduşi la faţa locului în acest scop, din Deva, Orăştie şi Brad. În prima zi a catastrofei au fost scoase 21 de victime de sub nămol şi din locuinţe, care au fost transportate la sediul căminului cultural unde au fost spălate de nămol şi s-a trecut la identificarea lor pentru a fi predate familiilor. Unele cadavre au fost identificate cu mare greutate, din cauza deformaţiilor provocate prin lovirea ori târârea victimelor de avalanşa sterilului”, consemna procurorul de caz. Majoritatea victimelor au fost copii şi tineri, fii ai muncitorilor care lucrau în exploatările miniere din Munţii Metaliferi. (Sursa: Adevărul)
.jpg)
