DNA: Bogdan Olteanu a cerut şi primit de la un om de afaceri un milion de euro

E.b. | 29.07.2016

Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, a fost reţinut joi noapte de procurorii DNA, sub acuzaţia că ar fi solicitat şi primit de la un om afaceri, în 2008, atunci când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, un milion de euro şi sprijin electoral. Cel care a dat bani, prin intermediar, ar fi Sorin Ovidiu Vîntu.

Pe aceeași temă

 

 

Procurorii DNA au dispus reţinerea pentru 24 de ore a viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, pentru trafic de influenţă, acesta fiind acuzat că, în perioada iulie - noiembrie 2008, atunci când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de un milion de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. VEZI COMUNICAT DNA

 

Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic, mai arată procurorii.

 

DNA susţine că, în urma diligenţelor depuse de Bogdan Olteanu, persoana respectivă a fost numită, la data de 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Procurorii menţionează că în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

 

În cursul zilei de vineri, Bogan Olteanu urmează să fie prezentat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

 

Potrivit unor surse judiciare, lui Olteanu i-ar fi fost dusă suma de două milioane de euro cash, de la Sorin Ovidiu Vîntu, printr-un intermediar, după ce cei doi se întâlniseră la proprietatea omului de afaceri, în Delta Dunării, conform news.ro.

 

Din această sumă, un milion de euro i-ar fi revenit lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei.

 

De asemenea, surse judiciare spun că Olteanu ar fi recunoscut în faţa procurorilor că s-ar fi întâlnit cu Vîntu, dar nu şi că ar fi primit bani de la acesta.

Bogdan Olteanu este membru al Consiliului de Administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României din octombrie 2009, potrivit CV-ului său, postat pe site-ul Băncii Naţionale.

 

În perioada 2006 - 2008, Bogdan Olteanu a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar din decembrie 2008 şi până în octombrie 2009 a fost vicepreşedinte al Camerei.

 

Actualul viceguvernator al BNR a fost şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, din decembrie 2004 şi până în martie 2006, în Guvernul Tăriceanu. De altfel, Călin Popescu Tăriceanu este şi cel care l-a propulsat în politică, Olteanu începându-şi cariera pe postul de consilier al ministrului Industriei şi Comerţului Călin Popescu Tăriceanu, în 1997. Un an mai târziu, Bolgdan Olteanu, absolvent de Drept, a început să profeseze avocatura, la propriul său cabinet.

 

Bogdan Olteanu a fost membru PNL din 1991, ocupând mai multe funcţii la organizaţia de tineret, până la cea de preşedinte al Tineretului Naţional Liberal, între 1998-2000. În noiembrie 2004, Olteanu a fost ales deputat de Bucureşti pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr.

 

Potrivit declaraţiei sale de avere, Olteanu are o casă de peste o mie de metri pătraţi, un autoturism Lexus, aproape 15.000 de lei în conturi, acţiuni la E-boda Buildings şi E-boda Electronics, dar şi credite de aproape un milion de euro, scadente în anul 2019.

 

Sorin Ovidiu Vîntu - condamnat la şase ani şi două luni de închisoare în dosarul delapidării Petromservice - a fost adus, joi, de la Penitenciarul Rahova la DNA, pentru a fi audiat într-un dosar de cumpărare de influenţă. Surse judiciare declarau pentru News.ro că Sorin Ovidiu Vîntu este suspectat că i-ar fi promis unui politician un million de euro pentru ca acesta să intervină în sprijinul omului de afaceri.

 

Digi24 relata că în acest dosar apar numele actualului preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi cel al lui Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi actual viceguvernator al BNR.

 

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, joi, că în activitatea sa nu există fapte de corupţie dar se aşteaptă ca, odată cu apropierea alegerilor, mai multe persoane arestate, condamnate sau anchetate să facă denunţuri împotriva sa, însă acest lucru nu va împiedica ALDE să fie partid parlamentar şi după alegeri.

 

”Presupunând că într-adevăr numele meu e menţionat într-un fel sau altul în denunţul vreunui arestat, condamnat, anchetat, suspect, inculpat etc, aştept ca, odată cu apropierea alegerilor, mai mulţi arestaţi, condamnaţi, anchetaţi, suspecţi, inculpaţi etc să facă denunţuri împotriva mea, pentru a obţine promisiunea procurorilor DNA că vor avea parte de un tratament mai indulgent în faţa legii şi vor rămâne cu banii furaţi, eventual”, a transmis preşedintele Senatului.

 

De asemenea, jurnalistul Liviu Mihaiu a afirmat, joi, pe Facebook, că nu ştie ca numirea sa în 2008 ca guvernator al Deltei Dunării să fi avut loc în urma unui act de corupţie în care protagoniştii să fie politicieni, printre care Bogdan Olteanu, şi omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.

 

”Nu am ştiut şi nici participat la acea pretinsă tranzacţie pe spezele numirii mele ca guvernator. Probabil că am fost un foarte bun pretext pentru fostul mogul pentru a-l avea (şi) pe şeful Camerei Deputaţilor la mână”, a scris, pe contul de Facebook, Liviu Mihaiu.

 

Liviu Mihaiu şi-a continuat mesajul într-o notă ironică: ”Dacă e să intrăm în alt registru, sunt «onorat» că «transferul» meu a avut o asemenea cotă, dar sunt îngrozit că unul dintre cei mai buni/oneşti guvernatori ai Deltei Dunării (...) a ajuns în fruntea D.D. printr-un asemenea act de corupţie la un asemenea nivel”.

Mihaiu a precizat că niciunul dintre cei ”implicaţi în dosar” nu i-a cerut vreodată ceva şi că justiţia trebuie să îşi facă ”(toată) datoria!”

 

Liviu Mihaiu a fost numit, în septembrie 2008, de către premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, în funcţia de guvernator al rezervaţiei naturale Delta Dunării, post pe care l-a ocupat până în februarie 2009.

 

Sorin Ovidiu Vîntu execută, din 22 iulie, o pedeapsă de şase ani şi două luni primită la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul Petromservice. Vîntu mai are trei condamnări - două definitive, în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi, respectiv, cel privind favorizarea lui Nicolae Popa, şi una în fond, contestată de omul de afaceri, privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii.

 

Un an de închisoare a primit Sorin Ovidiu Vîntu pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă, iar pentru că l-a ajutat pe Nicolae Popa, care a plecat din ţară după prăbuşirea FNI şi apoi a fost condamnat la 15 ani de închisoare, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare.

 

Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare, pentru favorizarea lui Nicolae Popa. Omul de afaceri a fost eliberat condiţionat din penitenciar în 19 noiembrie 2014, în 22 iulie 2016 fiind reîncarcerat.

 

În dosarul devalizării FNI, după ce Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare, Vîntu a contestat decizia la Curtea de Apel, unde dosarul se judecă din aprilie 2015, următorul termen fiind stabilit în 14 septembrie, când omul de afaceri ar trebui să fie audiat.

 

Numele lui Sorin Ovidiu Vîntu apare şi în dosarul fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box (FRB) Rudel Obreja, condamnat definitiv, în martie, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru că i-a cerut un milion de euro omului de afaceri pentru a interveni la un judecător de la instanţa supremă în vederea pronunţării unei pedepse cu suspendare pentru Vîntu, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22