Pe aceeași temă
UPDATE: Subiectul “baietilor destepti” din Energie s-a aflat mereu in atentia publica. Majoritatea contractelor cu acestia au fost semnate in 2004, iar cele mai multe dintre acestea au fost incheiate cu firme controlate de Bogdan Buzaianu, arata Hot News.
Astfel, in 2004, cand ministru al industriei si resurselor era Dan Ioan Popescu, firmele detinute de Buzaianu a obtinut contracte cu Hidroelectrica de cumparare a energiei electrice la preturi considerate prea mici fata de cele de pe piata. Bogdan Buzaianu este finul lui Dan Ioan Popescu. Un contract a fost incheiat cu Buzmann Industries, iar altul cu Energy Holding.
In 2008, Buzaianu a reusit sa obtina un alt contract prin firma EHOL Distribution. Ulterior, toate cele trei firme si-au schimbat actionariatul. Energy Holding a fost preluata de Marken Investment&Trading M.I.T., companie care este inregistrata in Olanda. Surse din piata spun ca in spatele companiei s-ar afla tot Buzaianu. EHOL Distribution s-a format prin desprinderea de Energy Holding, iar in infiintarea Buzmann Industries a fost implicat tot Buzaianu.
Buzmann Industries si cu Ehol Distribution au fost preluate in urma cu cativa ani de elvetienii de la Alpiq. In urma acestor preluari, Buzmann Industries a devenit Alpiq RomIndustries, iar EHOL Distribution a devenit Alpiq RomEnergie. Toate aceste contracte au fost prelungite periodic pana in vara lui 2012 cand au fost denuntate, in urma intrarii Hidroelectrica in insolventa, de actualul administrator judiciar.
In perioada 2004-2012, Energy Holding a beneficiat de energie ieftina in cantitati uriase, indiferent de productia obtinuta de Hidroelectrica in toti acesti ani. Potrivit sursei citate, cele mai mari cantitati de energie au fost livrate in 2005, 2006, 2007 si 2008. De exemplu, in 2007, Energy Holding a primit peste 4,01 milioane MWh energie, in conditiile in care a fost un an slab pentru Hidroelectrica, productia obtinuta fiind de doar 15,8 milioane MWh.
Contractul dintre Hidroelectrica si Energy Holding a fost incheiat pe 14 ianuarie 2004 si a fost modificat prin nu mai putin de 19 acte aditionale, in perioada 2004-2010. Ultimele trei acte aditionale (noiembrie 2009, decembrie 2009, decembrie 2010) au fost semnate in perioada in care director general al Hidroelectrica era Mihai David, membru PSD in acea perioada. Mihai David este cel care a prelungit durata contractului cu 5 ani pana in 2018.
Potrivit unor surse judiciare, creanta de 900.000 de euro era la firma care editeaza Evenimentul Zilei, arata Hot News.
DNA sustine ca Udrea i-ar fi cerut acelui om de afaceri, in vara anului 2010, suma de 5 milioane de dolari pentru ca Hidroelectrica sa continue contractul de vanzare - cumparare de energie cu firma omului de afaceri. La inceputul anului 2012, Udrea a primit de la respectivul afacerist, printr-un intermediar, 3.800.000 USD, plus o creanță de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media, spune DNA.
DNA sustine ca, in anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, Udrea îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar la creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa.
Surse judiciare au declarat ca societatea comerciala cu activitate in mass-media este Evenimentul Zilei, iar persoana care a facilitat schema de disimulare a provenientei banilor ar fi Dan Andronic.
Fragment din comunicatul DNA:
"- În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și membru la Guvernului şi de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid politic, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare – cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.
- Pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3.800.000 USD şi o creanță de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media.
- În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar la creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa", sustin procurorii in comunicatul DNA.
Patronul cotidianului Evenimentul Zilei, Dan Andronic, fondatorul Energy Holding, Bogdan Buzaianu, si fostul patron al tabloidului Cancan, Radu Budeanu, ar fi implicati in noul dosar al Elenei Udrea, sustin surse judiciare citate de presa.
Printre altele, DNA o acuza pe Udrea ca in timpul mandatului de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, in vara lui 2010 ar fi pretins o spaga de cinci milioane de dolari de la un om de afaceri pentru a asigura firmei sale derularea contractului de energie cu Hidroelectrica.
“Pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3.800.000 USD şi o creanță de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media”, arata procurorii anticoruptie.
Biroul Permanent al Camerei Deputatilor este convocat pentru miercuri dimineata la ora 09.30. Acesta va transmite cererea de arestare si referatul Comisiei Juridice si de Imunitati, transmite Hot News.
In replica, Udrea sustine ca noul dosar e bazat pe denunturile fostei sefe a Companiei Nationale de Investitii, Ana Maria Topoliceanu. Deputatul a mai spus ca noile dosare sunt rezultatul “diviziei Udrea” din DNA, acuzand-o din nou pe sefa institutiei, Laura Codruta Kovesi, ca incearca sa ii deschida noi dosare.
“Este evident ca e o prioritate pentru anchetarea si arestarea Elenei Udrea, la DNA. Nu ma mira, am facut o plangere la CSM tocmai pentru ca stiam din vara, oameni din DNA si SRI au venit si mi-au spus ca e ordin de la sefa DNA ca dna. Moraru sa imi faca un nou dosar penal. E clar ca acolo exista o divizie Elena Udrea. Sunt o tinta a dnei. Kovesi si a lui Coldea (adjunctul sefului SRI – n.r.)”, a spus Elena Udrea la Digi 24.
Traseul procedural al cererii de retinere a Elenei Udrea: De la DNA pleaca la Parchetul General, care o trimite la Ministrul Justitiei. Ministrul Justitiei este cel care transmite cererea, impreuna cu referatul, presedintelui Camerei Deputatilor. Acesta convoaca Biroul Permanent al Camerei, care trimite solicitarea Comisiei Juridice si de Imunitati. Comisia juridica trebuie sa dea un aviz. Udrea poate vorbi in fata comisiei, ea avand dreptul sa isi consulte dosarul impreuna cu avocatii. Deputatii voteaza apoi in plen incuviintarea arestarii. Cel mai probabil, Biroul Permanent va fi convocat miercuri dimineata.
***
In cauza, procurorii DNA au lansat o ancheta in doua spete: 1) Vanzarea subevaluata a unei vile si 2) Un presupus trafic de influenta in derularea unor contracte de energie cu Hidroelectrica.
Procurorii explica in ordonanta acuzele in fiecare dintre cele doua spete.
- “- A solicitat vânzarea activului „Vila Săbărel” din Eforie Sud (achiziționată cu suma de 56.425 euro), prin metoda negocierii directe şi cu recunoaşterea unor investiţii în cuantum de aproximativ 7.284 euro ce nu fuseseră realizate, către SC Romlit Spectrum SRL - o societate controlată de o persoană din anturajul său, societate pe care a creditat-o prin intermediul unei rude, pentru achitarea sus menţionate, fără a declara împrumutul acordat societăţii sau cumpărarea activului prin interpuşi;
- L-a constrâns pe directorul general al SC Carmen Silva 2000 SA, prin intermediul reprezentantului SC Romlit Spectrum SRL, să încheie un act adiţional la contractul de vânzare – cumpărare a activului „Vila Săbărel”, în condiţii nelegale (respectiv cu încălcarea hotărârii AGA şi a condiţiilor stabilite pentru vânzare prin mandatul emis de minister în baza avizelor direcţiilor de specialitate), pentru a asigura SC Romlit Spectrum SRL trecerea în proprietate a imobilului; aceasta, deşi nu se efectuase plata banilor în termenul de 10 zile stabilit prin mandat de minister, fapt ce atrăgea desfiinţarea de drept a contractului, fără altă notificare şi fără intervenţia instanţei de judecată;
- Şi-a exercitat influenţa asupra primarului oraşului Eforie Sud pentru a obţine cumpărarea, de către SC Romlit Spectrum SRL, a terenului aferent Vilei Săbărel, prin negociere directă, la un preţ sub valoarea de piaţă (aproximativ 50% din valoarea pieţei);
- A pretins şi primit foloase necuvenite în cuantum de cca. 520.000 de lei, constând în contravaloarea lucrărilor de renovare a Vilei Săbărel şi a materialelor necesare, de la administratorul unei societăţii comerciale (societate ce avea în derulare mai multe contracte cu C.N.I. - Compania Naţională de Investiţii). Foloasele au fost primite pentru a asigura finanţarea necesară derulării contractelor pe care societatea le încheiase cu CNI SA. Aceasta, în condiţiile în care CNI SA funcţiona sub autoritatea Dezvoltării Regionale și Turismului, iar ministrul era ordonator principal de credite.
- A achiziţionat imobilul Vila Săbărel prin intermediul firmei SC Romlit Spectrum SRL pe care o controla şi căreia îi asigura fondurile aferente efectuării tranzacţiilor, prin creditarea firmei în numele asociatului declarat; astfel, a ascuns faptul că este beneficiarul real al imobilului „Vila Săbărel”, al terenului aferent şi al lucrărilor de renovare efectuate de o societate comercială favorizată; toate foloasele sus menţionate au fost primite în legătură cu exercitarea prerogativelor specifice funcţiei, în scopul disimulării proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând şi faptul că modalitatea de dobândire a imobilelor a fost nelegală.
- A încheiat tranzacţiile imobiliare având ca obiect Vila Săbărelu (cu o suprafaţă utilă de 700 mp) şi terenul aferent acesteia (386 mp) prin persoane interpuse, respectiv prin intermediul SC Romlit Spectrum SRL – societate pe care o controla şi căreia îi asigura finanţarea necesară, utilizând informaţii obţinute în exercitarea funcţiei”;
- “- În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și membru la Guvernului şi de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid politic, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare – cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.
- Pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3.800.000 USD şi o creanță de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media.
- În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar la creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa”, argumenteaza procurorii anticoruptie.
In aceste conditii, mai arata DNA, procurorul sef Laura Kovesi a transmis doua cereri in privinta Elenei Udrea:
- Catre Camera Deputatilor o cerere de efectuare a urmaririi penale a Elenei Udrea, deputat in Parlament, pentru presupuse infractiuni de: luare de mita, trafic de influenta, instigare la abuz in serviciu,operatiuni financiare incompatibile cu functia, spalare de bani si fals in declaratii de avere (in perioada 2009-2012).
- Catre Ministrul Justitiei o cerere pentru solicitarea Camerei Deputatilor sa incuviinteze retinerea si arestarea preventiva a Elenei Udrea, ministru in Guvern la data faptelor in cauza: luare de mita, trafic de influenta, instigare la abuz in serviciu, operatiuni financiare incompatibile cu functia si spalare de bani.
