Pe aceeași temă
Decizia prin care Curtea Constituţională a decis existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între DNA şi Guvern a fost luată după ce preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a refuzat administrarea unei probe esenţiale: ordonanţa prin care DNA a declinat dosarul către Parchetul General. Acolo judecătorii puteau vedea ce anume anchetează DNA, conform adevarul.ro.
Această fază de anchetă este secretă, prin urmare „se pune problema de unde ştia Curtea Constituţională că DNA anchetează „oportunitatea şi legalitatea emiterii ordonanţei”. CCR ar fi cerut documente de la DNA cu privire la această anchetă, iar Direcția a trimis denunţurile care au declanşat ancheta şi ordonanţa prin care s-a dispus deschiderea dosarului in rem, scrie adevarul.ro.
La dezbateri, reprezentantul DNA a solicitat să depună un al treilea document, adică exact decizia de clasare a anchetei și trimiterea, cu suspiciuni privind infracțiuni noi, la Parchetul instanței supreme. Faţă de solicitarea Ministerului Public de a admite această probă, preşedintele CCR a dispus imediat, fără să pară că s-ar fi consultat şi cu ceilalţi judecători: „Curtea apreciază că nu este nevoie, având în vedere faptul că punctele de vedere au caracterul pe care îl au şi ele au fost depuse deja la dosar”. După care a dat cuvânt senatorului Şerban Nicolae, reprezentant al preşedintelui Senatului, Calin Popescu Tăriceanu, autorul sesizării.
*********************
Aşadar, documentul pe care Ministerul Public dorea să-l depună era ordonanţa prin care, în aceeaşi zi, DNA a clasat una dintre infracţiunuile reclamate de denunţător şi a declinat restul dosarului către Parchetul General.
Din ordonanţă rezulta că, pe lângă alte două infracţiuni deja denunţate şi păstrate în continuare în dosar (favorizarea făptuitorului şi furnizarea de date inexacte Parlamentului şi Preşedintelui României), procurorii mai obţinuseră indicii cu privire la săvărşirea altor trei fapte penale: fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.
Importanţa acestei probe constă în faptul că, din analizarea ei, judecătorii constituţionali ar fi putut să vadă cu mai multă acurateţe scopurile anchetei declanşate de către DNA: oportunitatea emiterii ordonanţei 13 sau faptele penale care au însoţit această procedură.
