Dosare publice: 13 victime din Colectiv au murit din cauza infectiilor intraspitalicesti

Vlad Toma | 07.04.2016

13 persoane ranite in incendiul din Colectiv ar fi murit din cauza unor infectii intraspitalicesti, conform unei investigatii publicate de Mirela Neag si Catalin Tolontan. Ancheta a avut la baza dosarele acestor pacienti, oferite de medicii de la spitalele Sf. Pantelimon, Spitalul de Arsi, Spitalul Municipal de Urgenta si Sf. Ioan.

Pe aceeași temă

 

Conform investigatiei publicate pe blogul Tolo.ro, unul dintre pacienti "a fost infectat in plagile de pe fata si urechi cu acinetobacter si klebsiella".

 

In cazul celui de-al doilea pacient, "in plagile de pe tot corpul a fost contaminat si infectat cu patru bacterii intraspitalicesti: pseudomonas spp, provid. spp, acinetobacter si klebsiella pneumoniae."
 

Un al treilea pacient avea in plagi si in sange 7 bacterii: acinetobacter, S. saureus, pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, E. Coli, stafilococ coag., klebsiella pneumoniae.
 

Al patrulea pacient "la cinci zile de la internare a fost depistat cu trei bacterii mortale in plagi: E. clacae, pseudomonas spp si acinetobacter".
 

Un alt pacient "pe 5 noiembrie avea in rani bacteria pseudomonas spp, iar dupa patru zile i-au fost depistate alte trei bacterii: klebsiella, P Stuartii si acinetobacte".
 

Dosarul celui de-al saselea pacient arata ca, in cea de-a treia zi, s-au descoperit la analize pseudomonas spp in arsuri, iar in cea de-a saptea zi au mai aparut acinetobacter si Piocianic.
 

Toti ceilalti pacienti, din cei 13 a caror dosare au fost facute publice, au ajuns sa aiba infectii aparute dupa internarea in spital, acestea contribuind in mod decisiv la decesul lor.


Medicii care au dat dosarele jurnalistilor sustin ca au existat si alti tineri care au murit din cauza infectiilor."Acestia 13 nu sunt singurii care au murit din cauza infectiilor. De fapt, foarte putini dintre cei care au murit dupa o saptamana nu erau infectati!", au sustinut cadrele medicale.


64 de persoane au murit in urma incendiului din Colectiv, 27 in chiar noaptea incendiului si restul in zilele care au urmat.

 

Cititi intreaga investigatie pe Tolo.ro

 

***

 

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Direcția de Sănătate Publică București (DSPB) au finalizat în decembrie evaluarea activităților de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare care au acordat asistența medicală victimelor din incendiul din Club Colectiv.

 

DSP București a evaluat în perioada 3 – 16.12. 2015,  prin personalul de specialitate, modul în care unitățile sanitare din subordine  aplică planul propriu al spitalului de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, inclusiv ritmul de efectuare și rezultatele probelor de autocontrol al sterilității mediului spitalicesc, cu următoarele aspecte:

- respectarea normelor de igienă, dezinfecție și sterilizare;

- respectarea prevederilor privind managementul deșeurilor medicale;

- măsurile serviciului/compartimentului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale.

- efectuarea probelor pentru autocontrol, ritmicitatea efectuării autocontrolului și rezultatele acestuia.

 

Normele de igienă, dezinfecție, inclusiv asigurarea de substanțe necesare pentru acestea, precum și managementul deșeurilor au fost respectate în toate spitalele, se spune în raportul prezentat printr-un comunicat de către Ministerul Sănătății.

 

Rezultatele evaluării realizate de DSP București relevă faptul că există un grad redus  de raportare a infecțiilor nosocomiale pentru luna noiembrie. Incidența infecțiilor raportate în luna noiembrie variază între 0 - 0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri unde este de 2,8% .

 

Autocontrolul efectuat de spitale a izolat în ultima perioadă câteva cazuri de  prezență a unor germeni cu potențial de multirezistență la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Klebsiella spp, MRSA).

 

În cadrul evaluării DSP București s-au efectuat și teste de evidențiere a prezenței microbiene la nivelul suprafețelor din spitale care au identificat prezența de Klebsiella pneumoniae și de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes și Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgență “Sfantul Pantelimon”.

 

În privința pacienților victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau asociați; această situație medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există și care au necesitat numeroase manopere medicale.

 

În cazul răniților din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecțiile nosocomiale  au fost prezente la unii dintre pacienți.

 

În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecțiilor nosocomiale  a determinat o evoluție favorabilă. 

 

Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de 8 - 10 ori.

 

Totodată, în cadrul acestei acțiuni, INSP în colaborare cu INBI Matei Balș, în baza unui chestionar complex adresat managerilor spitatelor de urgență care au tratat pacienți de la "Colectiv", a evaluat  capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale și de implementare a unor proceduri privind screeningul, izolarea și tratarea pacienților cu patologii grave susceptibili să fie colonizați/infectați cu bacterii multirezistente, inclusiv modul de utilizare al antibioticelor.

 

Rezultatele interpretării chestionarelor  completate de către cele 11 unități sanitare evaluate au relevat urmatoarele aspecte:

 

·         izolarea pacienților în secții de ATI  special  dedicate  pacienților - victime  ale accidentului  din clubul  Colectiv a fost posibilă in 6 spitale,  nu însa în fiecare caz cu gruparea în același salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic

 

·         diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat

 

·         metodele de determinare a rezistenței bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe sunt variabile și uneori neactualizate.

 

·         dintre cele 11 spitale, un număr de șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic; insuficiența personalului a fost principalul motiv invocat pentru această situație

 

·         toate spitalele au beneficiat de cantitățile  necesare și suficiente de dezinfectanți pentru a asigura dezinfecția suprafețelor.

 

Din coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuțiile purtate cu reprezentanții spitalelor au mai rezultat următoarele:

 

1. Nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital

 

2. Dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.

 

3. Nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile: screeningul, izolarea pacienților, curațenia/dezinfecția în funcție de zona de risc. Deși exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce  atestă o  nevoie de instruire temeinică, în funcție de  specificul unității sanitare și axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții nosocomiale din  unitate.

 

4. Serviciul de Prevenire și Control al infecțiilor nosocomiale  din cadrul spitalelor are capacitate variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele de natură economică fiind  invocate de management ca obstacole

 

5. Lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic  infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienți critici) este mai mult decât  insuficient ceea ce determină  ca riscul de infecție să crească.

 

Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp și se datorează în principal modului de organizare a unităților sanitare impus de limitările arhitectonice ale acestora și lipsei de personal medical.

 

Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect datoria, dimpotrivă prin efortul lor medicii, asistenții medicali și alți membri ai echipelor medicale au reușit să trateze cu succes majoritatea pacienților internați în spitalele pe care le deservesc.

 

***

 

Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaş, a afirmat acum cateva saptamani, la Realitatea TV, că România nu are capacitatea de a identifica toate infecţiile nosocomiale (intraspitalicești) și a anunțat că va fi eliminată prevederea care împiedică raportarea numărului real de infecții din spitale.

 

"Situaţia este de aşa natură încât nu putem să avem în evidenţă toate aceste infecţii", a declarat ministrul, la Realitatea TV, precizând că se întâmplă acest lucru din cauza lipsei personalului şi a procedurilor standard.

 

"Sunt prea puţini specialişti care să analizeze aceste infecţii. Ar fi nevoie de o celulă la nivelui fiecărui spital", a spus ministrul, adăugând că acel articol din contractul de management care prevede că fondurile alocate scad în funcţie de infecţiile raportate este unul nefericit, care urmează să fie eliminat.

 

"Există infecţii şi trebuie să ştim care sunt acelea. Sunt şi bacterii care pot fi uşor de îndepărtat", a completat Patriciu Achimaş, adăugând că în curând vor fi anunţate noi măsuri privind acest domeniu.

 

Întrebat dacă a spus vreunui pacient că în altă ţară ar fi tratat mai bine, ministrul Sănătăţii a recunoscut că a făcut acest lucru. "Există situaţii excepţionate pe care nu le putem trata. Trebuie să ne dorim să rezolvăm majoritatea cazurilor, iar cele excepţionale să fie tratate acolo unde se pot trata", a mai declarat Patriciu Achimaş.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22