Dosarul lui Ghiță, în care e judecat alături de fostul primar al Ploieștiului, reluat de la zero

Dora Vulcan | 06.11.2019

Curtea Supremă a decis să trimită la rejudecare dosarul în care fostul deputat PSD, fugit în Serbia, Sebastian Ghiță și fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu sunt judecați pentru corupție.

Pe aceeași temă

Un complet de 5 judecători al Înaltei Curţi a decis miercuri, cu majoritate, de voturi să trimită spre rejudecare dosarul în care fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă şi fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu sunt judecaţi pentru corupţie, potrivit site-ului ÎCCJ.

Prin rejudecare va fi desfințată decizia primei instanțe, de achitare a celor doi.

Fostul deputat PSD Sebastian Ghiță - fugar în Serbia - este judecat pentru că i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al orașului Ploiești, Iulian Bădescu

Decizia este definitivă și este consecința hotărârii Curții Constituționale privind completurile specializate.

CCR a stabilit că există un conflict între Parlament și Înalta Curte și că vor fi rejudecate dosarele de la instanța supremă, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ICCJ din 23 ianuarie 2019 privind compunerea completurilor de judecată, în măsura în care nu au devenit definitive.


Magistrații Inaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în același dosar, să respingă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).


În iulie 2015, procurorii DNA i-au trimis in judecată pe Sebastian Ghiţă si Iulian Bădescu, pentru dare şi luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani.


Fostul deputat Sebastian Ghiţă se află în Serbia. El a fugit din ţară în decembrie 2016 şi are pe rolul instanţelor şi parchetelor din România mai multe dosare penale.


ÎCCJ şi a trimis cazul spre rejudecare, de această dată la un complet specializat pe corupţie. Judecătorii care au decis rejudecarea sunt Iulian Dragomir, Simona Neniţă şi Constantin Epure, în vreme ce opinia separată a fost semnată de judecătorii Ionuţ Matei şi Marius Foitoş.

”Cu majoritate, respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare (…) Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare Secţie Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arată decizia majoritară, în timp ce magistraţii care semnează opinia separată ar fi vrut chestionarea CJUE cu privire la obligativitatea deciziei CCR.

”Cu opinia separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare cu următoarele întrebări preliminare:

  1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (…) trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?

  2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?

  3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?

  4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?”, se arată în opinia separată din dosarul lui Ghiţă.

În schimb, în dosarul fostului poliţist Traian Berbeceanu şi a foştilor procurori DIICOT care ar fi fabricat probe împoriva lui, un complet format din judecătorii Marius Foitoş, Ionuţ Matei, Mirela Popescu, Simona Neniţă şi Constantin Epure a decis sesizarea CJUE. Iarăşi a fost decizie luată cu majoritate. Magistraţii Matei, Foitoş şi Popescu au hotărât sesizarea CJUE. Citeşte aici decizia ÎCCJ pe larg în cazul Berbeceanu.

Potrivit Agerpres, Instanţa supremă nu are o practică unitară în legătură cu aplicarea deciziei CCR. Astfel, în dosarele în care sunt implicaţi fostul ministru al Energiei Constantin Niţă şi fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov, procesele au fost suspendate şi a fost sesizată CJUE cu patru întrebări, prin care judecătorii doresc să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

În alte dosare, cum sunt cele ale fostului senator Dan Şova sau al fostului deputat liberal Mircea Roşca, judecătorii au decis rejudecarea de la zero, fără a mai fi sesizată CJUE.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost achitat în primă instanţă, în septembrie 2017, de un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. În acelaşi dosar, instanţa a dispus şi achitarea fostului primar al municipiului Ploieşti Iulian Bădescu pentru luare de mită şi abuz în serviciu, având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, instigat de Sebastian Ghiţă, a acordat ilegal clubului CSU Asesoft Ploieşti – controlat de Ghiţă – o finanţare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local în sumă de 1.500.000 lei. Finanţarea a avut loc în contextul unei selecţii de proiecte privind programul ‘Promovarea sportului de performanţă’, organizată de Clubul Sportiv Municipal Ploieşti, aflat sub autoritatea Consiliului Local Ploieşti.

„Pentru alocarea sumei respective de bani, inculpatul Bădescu Iulian a pretins şi primit de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de acesta din urmă, un imobil (casă de locuit) situat în municipiul Ploieşti, în valoare de 1.041.600 lei, sumă din care Bădescu Iulian a suportat personal doar 124.000 lei. Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobândire, imobilul respectiv a făcut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, încheiată în luna august 2013, între două firme controlate de cei doi inculpaţi”, susţinea DNA.

Conform procurorilor, Sebastian Ghiţă a disimulat, în perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, adevărata natură a provenienţei imobilului, prin efectuarea unor plăţi reprezentând cesionarea fictivă a unei mărci înregistrate la OSIM, din contul unei firme controlate de acesta către o societate administrată în fapt de Iulian Bădescu.

Ulterior, fostul primar al Ploieştiului a transferat această sumă de bani către o altă societate controlată de deputatul Sebastian Ghiţă, justificându-se astfel plata contravalorii imobilului dat cu titlu de mită.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22