Pe aceeași temă
Potrivit Digi 24, anchetatorii arata ca Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Magureanu si alti generali de la acel moment au participat la o sedinta secreta in 12 Iunie 1990 in urma careia Iliescu ar fi dat ordin ca protestatarii de la Universitate sa fie dispersati. O zi mai tarziu, in 13 Iunie, forte ale Ministerului de Interne si ale SRI au reprimat brutal populatia civila.
In acest context, arata procurorii militari, Ion Iliescu trebuie cercetat pentru acuzatia de infractiuni contra umanitatii, acuzatie care, daca nu ar fi fost schimbat Codul Penal, ar fi fost transpusa in genocid si tratamente neomenoase.
Astfel, „in zilele de 11-12.06.1990, in calitate de presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN), impreuna cu civil Roman Petre, civil Magureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (r) Chitac Mihai, general-maior (r) Diamandescu Corneliu, general-maior (r) Florescu Mugurel si altii, a decis reprimarea violenta a manifesatiei din Piata Universitatii, in baza acestei hotarari fiind declansat, in dimineata zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populatii civile la care au participat fortele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale si Serviciului Roman de Informatii, atac soldat cu decesul a patru persoane si ranirea a altor trei prin impuscare, precum si vatamarea corporala si lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane.
Ulterior, la data de 13.06.1990, impreuna cu civil Roman Petre, alti membri ai Guvernului, lideri de sindicat si conducatori ai unor centre industriale si bazine carbonifere din tara, a decis organizarea deplasarii la Bucuresti a peste 10.000 de muncitori care, in zilele de 14 si 15 Iunie 1990, au continuat atacul declansat in dimineata zilei de 13 Iunie 1990 asupra unei populatii civile, provocand vatamarea corporala si lipsirea de libertate a unui numar de 1.000 de persoane”, explica procurorii, potrivit sursei citate.
Context
In 21 Octombrie, fostul presedinte Ion Iliescu si fostul sef al SRI Virgil Magureanu au fost invinuiti in dosarul Mineriadei din 13-15 Iunie ’90, cei doi fiind acuzati de infractiuni contra umanitatii.
O zi mai tarziu, procurorii Inaltei Curti l-au pus sub acuzare pe fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma. Tot atunci a venit la Parchetul General si fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre. Lui, alaturi de amiralul in rezerva Emil Dumitrescu si fostul vice al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, Cazimir Ionescu, i-a fost adusa la cunostinta calitatea de invinuit in dosarul Mineriadei.
Tiberiu Nitu, procurorul general al Romaniei, a cerut in 22 Octombrie presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, sa declanseze procedurile pentru formularea cererii de urmarire penala fata de fostul prim-ministru Petre Roman si fata de Victor Atanasie Stanculescu si Gelu Voican Voiculescu, sub aspectul savarsirii de infractiuni contra umanitatii, in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Dosarul a fost inchis in 2009 pentru ca nu ar fi existat probe suficiente la dosar, fiind redeschis in martie 2015, ca urmare a unei decizii CEDO din septembrie 2014. CEDO arata, la acel moment, obligatia statului roman de a face dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora. Marea Camera a CEDO a constat ca Romania a incalcat articolele 2, 3 si 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, dupa ce reclamantii Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.