Pe aceeași temă
Biroul Electoral Central a anunțat oficial că a depus plângere penală împotriva a opt candidați, din cauza suspiciunilor privind semnăturile depuse de aceștia. Este vorba despre Viorel Cataramă, Miron Cozma, Alexandru Cumpănașu, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Maria Minea, Sebastian Constantin Popescu și Bobby George Marius Păunescu.
Plângerea Biroului Electoral Central a fost înregistrată, miercuri, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, însă având în vedere că dosarul cuprinde un volum mare de documente, va fi preluat de Parchetul General, relatează Mediafax, care citează surse judiciare.
Conform unui comunicat al BEC, în cazul acestor candidați s-a constatat că „un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă, de natură a influența îndeplinirea condiției legale referitoare la numărul minim de susținători de 200.000”.
„Membrii Biroului Electoral Central au înțeles să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la verificarea împrejurărilor de fapt care au stat la baza constatărilor menționate în cuprinsul deciziilor Biroului Electoral Central”, se arată în comunicat.
Ce riscă cei opt candidați
Cu toată plângerea penală, cei opt candidați la președinție nu pot fi opriți să intre în campania electorală deși sunt acuzați că s-au folosit de liste cu semnături falsificate pentru a se înscrie la Biroul Electoral Central. Legea prevede pedepse de la 3 luni la doi ani cu executare pentru fals în acte, însă candidaţii cu greu pot fi traşi la răspundere. Mai degrabă vor plăti ţapii ispăşitori care şi-au asumat veridicitatea semnăturilor, scrie Adevărul.
BEC a refuzat inițial să le înregistreze dosarele de candidat la președinție, pe motiv că nu au îndeplinit condiția de a depune 200.000 de semnături de la susținători. Curtea Constituțională a anulat însă decizia BEC pentru că membrii BEC nu sunt abilitați să aprecieze validitatea semnăturilor. „Neînregistrarea candidaturii s-a făcut doar în baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături“, a motivat Curtea, după ce BEC a invalidat candidatura lui Viorel Cataramă.
„Falsul în înscrisuri poate fi certificat doar de o instanţă, nu de BEC, care e un organism electoral temporar, cu componenţă politică. BEC nu poate avea rol de instanţă“, explică avocatul Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“. Ce riscă cei opt? Din punct de vedere politic, au suferit mici prejudicii de imagine, însă vor putea candida la alegerile prezidenţiale, chiar dacă, potrivit BEC, au trişat la înscriere. Nici din punct de vedere juridic nu riscă mare lucru. Conform procedurii, fiecare foaie cu semnături este garantată de un reprezentant al candidatului, care-şi asumă răspunderea penală că semnăturile sunt adevărate.
„Pentru ca un prezidenţiabil să fie tras la răspundere, este necesar ca el în mod direct să fi făcut acele falsuri. Dacă ne uităm către prezidenţiabili, o să observăm că ei se pot prevala întotdeauna de situaţia prin care şi-au angajat persoane care să strângă semnături pentru ei, şi atunci se vor dezice de acuzaţiile de falsificare a declaraţiilor“, susţine avocatul Adrian Cuculis pentru „Adevărul“. Elenina Nicuţ crede că sunt şanse mici ca ancheta să scoată vinovaţii la lumină. „Candidaţii pot fi acuzaţi, cel mult, de instigare la fals sau uz de fals, şi asta doar în condiţiile în care procurorii vor demonstra că cei opt candidaţi ştiau de faptul că persoanele care au atestat listele de semnături au recurs la fals în declaraţii. Or, e aproape imposibil să dovedeşti acest lucru. S-au făcut plângeri penale şi după alegerile parlamentare din 2016, dar o asemenea anchetă presupune muncă de chinez. Trebuie să verifici semnătură cu semnătură, cum ai număra boabe de orez“, explică Elenina Nicuţ.
