Pe aceeași temă
Judecătorii de la instanța supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General și au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluției.
Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura atunci interimatul în funcția de procuror general, anunța redeschiderea anchetei, pe motiv că soluția de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică și nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situații de fapt incomplete și, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecință, la o greșită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor, precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor", informeaza Agerpres. Bogdan Licu mai arăta că, din modul de desfășurare a anchetei la Parchetul Militar, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esențiale referitoare la evenimentele din perioada 17 — 30 decembrie 1989.
În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situației de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanțelor anterioare, concomitente și ulterioare evenimentelor și fără luarea în considerare a factorilor externi, care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.
"Am constatat astfel că procurorii, deși au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informații importante furnizate de acestea, dar nici informații furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente, în multe din aceste cărți, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente și mărturii extrem de importante în economia anchetei", declara Bogdan Licu.
De asemenea, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, în condițiile în care această comisie a efectuat mii de audieri și a obținut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de această comisie senatorială și fragmente din documentele prezentate de instituțiile statului au fost publicate în multe cărți apărute în ultimii 26 de ani.
"Deși SRI a întocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăsește în dosarul de urmărire penală și nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obținerii acestuia. De asemenea, nu au fost făcute demersuri în vederea obținerii unor documente extrem de importante din arhivele unor autorități/instituții publice — spre exemplu fondul din 1989 al MApN. În această cauză, nu s-au efectuat activități absolut necesare stabilirii condițiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legale sunt, în general, foarte sumare", mai susținea atunci Bogdan Licu.
În plus, nu a fost recuperată muniția cu care s-a tras asupra persoanelor rănite sau decedate, iar la dosar nu există vreo justificare în acest sens.
"Puținele expertize balistice efectuate nu au stabilit decât tipul muniției folosite, precum și tipurile de armă care o utilizează, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate, pe cale de consecință nici trăgătorii; nu au fost identificate toate forțele militare sau civile participante la reprimarea manifestanților", mai afirma Licu.
Totodată, cele mai multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informații utile sunt sintetice, unele de-a dreptul formale.
"Am apreciat în aceste condiții că modul în care s-a desfășurat ancheta nu corespunde exigențelor CEDO în ceea ce privește obligația statului de a efectua o anchetă efectivă. De asemenea, am constatat că, în această cauză, contrar afirmațiilor procurorilor militari, nu a intervenit prescripția răspunderii penale. (...) În ceea ce privește infracțiunile de omor și omor calificat, precum și infracțiunile intenționate urmate de moartea victimei, prin raportare la dispozițiile art.153 alin.(2) lit.b) și alin.(3) din Codul de procedură penală, acestea au devenit imprescriptibile. În cauză urmează să se efectueze cercetări și în ceea ce privește infracțiunile de genocid, contra umanității și război, întrucât din analiza probelor administrate, contrar opiniei procurorilor militari, rezultă indicii temeinice și cu privire la săvârșirea unor astfel de infracțiuni", mai spunea Bogdan Licu pe 5 aprilie.
Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împușcare, rănirea a 343 în alte împrejurări și reținerea a 924 de oameni.
Parchetul Militar a dispus atunci clasarea dosarului sub aspectul infracțiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracțiuni de război contra proprietății și altor drepturi, respectiv infracțiuni contra umanității, reținându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.
Totodată, s-a dispus clasarea sub aspectul infracțiunii de omor, tentativă de omor și instigare la infracțiunea de omor, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.
După această decizie de clasare, sute de revoluționari au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri împotriva soluției date de procurori.
***
Clasarea dosarului Revolutiei
ICCJ a clasat, în 23 octombrie, dosarul 11/P/2014 ce priveste fapte comise in contextul evenimentelor din Decembrie 1989 care au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de libertate a unor persoane si distrugerea unor bunuri, a transmis Parchetul ICCJ.
Faptele avute in vedere in aceasta cauza au facut, initial obiectul a 4.544 de dosare penale. In 112 dintre acestea, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati : 25 de generali, 114 ofiteri, 13 subofiteri, 36 de militari in termen, 87 de civili.
Imediat după anunţarea deciziei de clasare, Teodor Marieş, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, a declarat că vinovatii din dosarul Revolutiei sunt aceiasi cu cei din dosarul Mineriadei şi a anunţat Asociatia va ataca această decizie:“Solutiile pe care le avem sunt cele legale: prima – vom ataca la ICCJ decizia Parchetului. (…) Este vorba despre aceiasi trei procurori care au decis clasarea dosarului in 2009. Ei nu mai aveau ce cauta in Parchetul General dupa 2009”, a declarat Maries.
Potrivit comunicatului Parchetului Instantei Supreme, perioada 16 Decembrie – 22 Decembrie 1989, pana la fuga lui Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale” organizate in Timisoara, Cluj si Bucuresti. In plus, fortele represive comuniste au luat masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.
Mai mult, arata procurorii militari, Nicolae Ceausescu a actionat inca de la inceputul tulburarilor sociale “pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei”. Conducerea politica si militara centrala a dispus catre autoritatile locale reprimarea manifestatiilor, fapt ce a dus la “uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane”. Ulterior, de la 22 Decembrie si pana la finalul anului 1989, perioada “a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.
CITITI comunicatul integral al Parchetului si Ordonanta de clasare.
195 de persoane si organizatii au decis sa depuna plangeri de contestatie la decizia de clasare a dosarului Revolutiei, a transmis Digi 24. Un numar de 17 contestatii au fost solutionate rapid, toate cu decizie de respingere.
CEDO condamnă România pentru tergiversarea cazului
In iunie 2015, CEDO a decis condamnarea Romaniei pentru tergiversarea solutionarii dosarului timp de 25 de ani. In acest caz, statul a fost obligat la plata a 800.000 de euro cu titlu de daune catre 76 de membri ai Asociatiei “21 Decembrie 1989”. "Decizia CEDO survine in lipsa unei anchete efective cu privire la crimele savarsite in timpul evenimentelor din decembrie 1989 si prin tergiversarea finalizarii plangerii depuse de catre Asociatia '21 Decembrie 1989', inca din anul 1990”, potrivit unui comunicat al Asociatiei.
In 24 mai 2011, Romania a fost condamnata de aceeasi Curte Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in dosarul Revolutiei.
Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a CEDO a decis atunci ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, in ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei “21 Decembrie”, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat. Totodata, Guvernul roman s-a vazut obligat la plata a 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries.
Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine.
Monica Macovei : Clasarea dosarului este o ruşine
Monica Macovei, liderul M10, a declarat ca decizia de clasare a dosarului Revolutiei din Decembrie 1989 este o rusine. Statul e o piedica in aflarea adevarului, sustine europarlamentarul.
“Este o bataie de joc clasarea dosarului Revolutiei. Umilinta la care sunt supusi acum, prin aceasta decizie, ranitii si familiile mortilor de la Revolutie nu poate fi descrisa. Cum credeti ca vor putea intelege ca fratii, surorile, copiii, sotiile, sotii lor au murit prin violenta, cei mai multi impuscati, la Revolutie si statul nu i-a pedepsit pe vinovati: cine i-a omorat? Astazi avem morti, nu si criminali. Romanii au dreptul sa-si cunoasca istoria si adevarul despre Revolutie, dar statul ii impiedica. O rusine!”, a scris europarlamentarul pe Facebook.
Petre Roman: Clasarea e un inceput bun pentru repunerea Revolutiei in locul meritat
Petre Roman, premier al Guvernului provizoriu după împușcarea lui Nicolae Ceaușescu, considera că decizia de clasare a dosarului Revoluţiei este ”un bun început pentru a repune revoluţia în locul meritat”. ”Cred însă că această clasare a dosarului Revoluţiei din decembrie 1989 nu împiedică şi nu are cum să îi împiedice pe cei care se consideră că sunt urmaşii unor victime să îşi ceară mai departe dreptatea în justiţie. Asta mi se pare evident, de asta trăim într-un stat pe care vrem să îl numim stat de drept, pentru ca cei care se consideră lezaţi în interesele lor, nu are importanţă care sunt acestea, de această dată de ordin familial, să spunem, să poată să îşi ducă interesul în justiţie”, a declarat Petre Roman, citat de Mediafax.
În opinia acestuia, închiderea dosarului ”este un bun început pentru a repune revoluţia în locul pe care îl merită pentru că tot ceea ce am clădit ca naţiune liberă până acum pleacă de acolo, din momentul revoluţiei (...) Se ştie foarte bine în ce împrejurări şi în ce context s-a înregistrat numărul mare de victime. Sunt toate legate de declanşarea represiunii de către dictator. Toate pleacă de acolo”, a mai declarat Roman.
Revoluționarii au depus plangere la Parchet impotriva clasarii dosarului Revoluției din 1989
În 23 noiembrie, Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, a mers la sediul Parchetului General alaturi de un grup de revolutionari, pentru a depune plangere împotriva rezoluției procurorilor de a clasa dosarul Revoluției. "Întreaga Asociație (21 Decembrie, n.r.) vine astăzi să depună plângere împotriva rezoluției dată de cei patru procurori ai Secției Parchetelor Militare, este o procedură normală. Cerem redeschiderea dosarului pe infracțiunile pe care ei l-au închis, fapte contra umanității cum sunt încadrate în noul Cod de procedură", a declarat, la sediul Parchetului, președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, conform Agerpres.
Mărieș a precizat ca plângerea reia unele dintre argumentele aduse de CEDO în mai multe decizii date în ultimii ani." Motivarea lor (procurorilor, n.r.) este o motivare așa cum li s-a cerut. Întotdeauna când s-au dat rezoluții de neîncepere în acest dosar au fost pe comandă politică. Li s-a cerut într-un anumit fel, au dat-o așa cum li s-a cerut, este extrem de subțire motivarea, nu stă în picioare de niciun fel, din nou se vede că ei nu cunosc dosarul și nici părțile din dosar. Ei vorbesc de 700 de morți, în realitate avem peste 1.200 de morți la Revoluție, ei vorbesc de aproximativ 4.000 de răniți și reținuți, în realitate victimele în dosarul Asociației 21 Decembrie, 11/P/2014, sunt peste 8.000 de victime", a spus Teodor Mărieș.
El a precizat că plângerea în numele Asociației a fost depusă în urmă cu două săptămâni, când a fost primită motivarea procurorilor, însă membrii Asociației vin și personal și depun plângere în nume propriu, pentru că fiecare, individual, este parte în acest dosar."Aproximativ 200 de urmași de eroi au mai depus plângere, și în acest rând care s-a format astăzi există urmași de eroi martiri, inclusiv urmașii care sunt în Asociația 21 Decembrie", a mai arătat Mărieș.
