Pe aceeași temă
Proiectul de OUG pentru modificarea codurilor penale, transmis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare, abrogă practic abuzul în serviciu cu consecințe deosebit de grave, pedepsit cu închisoare de peste 10 ani, consideră G4Media, citând surse judiciare.
Astfel, în proiectul prezentat, se abrogă articolul 13 indice 2 din Legea 78/2000 privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție care prevedea această infracțiune. Pe de altă parte, elimină articolul 297 privind abuzul în serviciu din articolul 309 din Codul penal privind agravanta. Aceasta înseamnă că abuzul în serviciu cu consecințe deosebit de grave este abrogat și din Codul penal, și din legea specială.
Practic, dacă proiectul de OUG va fi adoptat, va mai exista doar abuz în serviciu simplu, pedepsit cu închisoare de la 2 la 7 ani, explică sursele citate.
De exemplu, în dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, pedepsite cu închisoare peste 10 ani.
Dacă OUG-ul lui Tudorel intră în vigoare, Liviu Dragnea va putea fi acuzat doar de abuz în serviciu simplu (de la 2 la 7 ani). Pedepsele mai mici au însă și termene de prescripție mai reduse. Prin urmare, dacă Liviu Dragnea va fi trimis în judecată în dosarul Tel Drum pentru abuz în serviciu simplu pedepsit cu închisoare de până la 7 ani, aceasta înseamnă că termenul de prescripție va fi de 6 ani + 3 = 9 ani.
Potrivit unor surse judiciare, acest termen de prescripție de 9 ani s-ar putea împlini în 2021. Dacă dosarul Tel Drum pleacă la instanță în acest an, aceasta înseamnă că termenul de prescripție din 2021 îl va prinde în instanță, poate chiar în cameră preliminară, nici măcar cu procesul pe fond început.
Într-un alt proiect de OUG, se acordă posibilitatea ca cei condamnați definitiv de completurile de 5 de la ÎCCJ înainte de noiembrie 2018 (când CCR a declarat completurile de 5 judecători nelegal constituite) să poată face contestație în anulare și după termenul limită de 30 de zile de la data comunicării sentinței.
Această modificare i-ar redeschide lui Liviu Dragnea calea pentru rejudecarea procesului Referendumului, finalizat în 2016 cu o condamnare la doi de închisoare cu suspendare. Practic, Dragnea s-ar alege cu ștergerea cazierului și ar putea fi inclusiv și prim-ministru.
În proiectul elaborat la Ministerul Justiției, se arată că un condamnat poate depune contestație în anulare împotriva sentinței definitive și în procesele în care termenul de introducere a contestației în anulare s-a împlinit anterior datei de 29 noiembrie 2018, în situațiile în care ”instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate”. Ceea ce poate invoca Dragnea pentru anularea sentinței definitive din dosarul „Referendumul”
OUG pentru declararea recursului în anulare pentru toate sentințele date de completurile de 5 i-a fost cerută public și insistent de către liderii PSD lui Tudorel Toader. „Eu şi colegii mei din PSD am luat voturi să fim la putere şi să îndeplinim ceea ce am promis. Noi am promis o justiţie în slujba cetăţeanului, o justiţie astfel încât să nu mai existe abuzuri în justiţie, dle ministru. Cred că dvs. şi noi avem o decizie de cel puţin 2 luni de zile în care am stabilit că cel puţin articolele declarate constituționale privind Codul Penal şi Codul de procedură penală şi decizia cu completurile de 5. Aveţi obligaţia, dle ministru, să ne spuneţi când daţi această ordonanţă”, l-a amenințat deputatul PSD Florin Iordache pe ministrul Justiției, Tudorel Toader.
HotNews.ro a făcut o analiză a modificărilor la codurile penale și Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și în ce măsură l-ar ajuta pe Liviu Dragnea condamnat definitiv în dosarul Referendumul, aflat în faza de apel în dosarul angajărilor fictive de la Protecția copilului, Teleorman, și urmărit penal în dosarul Tel Drum.
Reducerea termenelor de prescripție
Mai exact este vorba despre reducerea unor termene de prescripție a răspunderii penale și de abrogarea unui articol din legea 78 în baza căruia șeful PSD a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive.
Reducerea termenelor de prescripție în forma din proiectul de OUG, art. 154 CP:
de la 10 ani la 8 ani „când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani”,
de la 8 ani la 6 ani „când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 de ani”.
Totodată, una dintre modificările propuse în proiectul de ordonanță de urgență vizează schimbarea Articolului 155 din Codul Penal, referitoare de întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.
Astfel, articolul 155 se modifică și va avea următorul cuprins:
Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal (conform CP actual)
După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.
Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 154 este depășit cu încă jumătate
Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale, cu respectarea dispozițiilor alin (3)
La modificarea acestui acest articol se menționează că textele au fost declarate constituționale, dar "comportă discuții din perspectiva avizului Comisiei de la Veneția și a conformității lor cu reglementările și jurisprudența UE".
De asemenea, potrivit proiectului, se abrogă art. 13/2 din legea legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție care prevede:
În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime
Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive și în baza acestui ultim articol care ar urma să fie abrogat.
Extras minuta instanței: „În baza art.25 din Codul penal 1969 rap. la art.13/2 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 din Codul penal 1969 cu aplic. art.5 din Codul penal, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu sub forma instigării, condamnă inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, la pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare”.
Dragnea a fost condamnat în baza legii penale mai favorabile, respectiv vechiul cod penal care prevedea o pedeapsă maximă pentru infracțiunea săvârșită de 5 ani cu închisoare.
În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este urmărit penal de DNA pentru:
constituirea unui grup infracțional organizat (pedeapsă maximă 5 ani închisoare și interzicerea unor drepturi)
două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (pedeapsă maximă 7 ani și interzicerea unor drepturi)
două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul(pedeapsă maximă 7 ani și interdicția de a exercita o funcție publică).
Faptele din dosarul angajărilor fictive au fost comise în perioada 2006-2013. În dosarul Tel Drum faptele au fost comise între 2001-2012. În ambele cazuri ar putea interveni prescripția.
Nu vă fie frică, ce e definitiv nu pică!
Judecătorul Cristi Danileţ este optimist și consideră că proiectul despre care s-a scris vineri nu este o ordonanţă de urgenţă. Judecătorul de la Tribunalul Cluj mai susţine că, indiferent ce scrie în respectivul proiectul, hotărâririle definitive ale ÎCCJ nu pot fi anulate prin extinderea termenului contestaţiei din Codul de procedură penală.
Postarea integrală a lui Cristi Danileț:
„Văd că a apărut pe surse un material de la MJ de modificare a Codului de procedură penală. Potrivit acestui document, hotărârile judecătorești definitive de la ICCJ pronunțate în perioada 2014-2018 ar urma să fie răsturnate printr-o cale extraordinară de atac pe motiv că au fost date de completuri de 5 judecători unde nu toți judecătorii ar fi fost trași la sorți.
Acum, trebuie să știți că ceea ce a ajuns la presă nu este un proiect de OUG, ci un document de lucru care va fi discutat săptămâna viitoare într-o comisie mixtă MJ-CSM. Așadar, nu există un proiect de OUG trimis la avizare la CSM! Prin urmare, nici nu putem lua în considerare ca fiind valabile toate cele conținute în hârtia ajunsă în presă - că așa e în documentele în lucru: conțin lucruri bune, conțin prostii, ele urmează să se discute, să se negocieze etc.
Dar, să mă refer la chestiunea ardentă: există două decizii ale CCR care spun în mod clar că hotărârile judecătorești definitive nu pot fi răsturnate inventându-se cazuri legale ulterioare! Așadar, nu vă fie frică, ce e definitiv nu pică!”
